Calendar Evaluare Națională 2019. Când susțin elevii de clasa a VIII-a examenele


Elevii de clasa a VIII-a vor susține examenul prin care le sunt evaluate
competențele dobândite pe parcursul învățământului gimnazial începând cu luna iunie. Ministerul Educaţiei coordonează, la nivel naţional, prin Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE) organizarea și desfășurarea Evaluării Naţionale 2019.

Calendar Evaluare Națională 2019: 

3 – 7 iunie Înscrierea elevilor 

7 iunie Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a 

18 iunie Limba și literatura română – probă scrisă 

20 iunie Matematica – probă scrisă 

21 iunie Limba și literatura maternă – probă scrisă 

25 iunie Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12:00) 

25 iunie 
Depunerea contestațiilor (orele 14:00 – 20:00) 

26 – 28 iunie 
Soluționarea contestațiilor 

29 iunie Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor 

Senatul francez votează pentru interzicerea purtării vălului islamic de către mamele care își aduc copiii la școală

Camera superioară a parlamentului francez a adoptat un proiect de lege prin care interzice mamelor  să poarte vălul Islamic în timp ce însoțesc elevii la școală, scrie Daily News.

Proiectul a fost propunerea partidului republican conservator și a fost votat cu 186 de voturi pentru , 100 de voturi împotrivă și 159 de abțineri. Pentru a intra în vigoare această prevedere, proiectul trebuie votat și de Adunarea Națională- camera inferioară a parlamentului.

Proiectul a creat deja controverse printre politicieni. Jacqueline Eustache-Brinio, parlamentar din partea partidului republican, spune că proiectul urmărește de fapt să acopere o lacună juridică din implementarea secularismului în școli.

De cealaltă parte, ministrul educației, Jean-Michel Blanquer, spune că va respecta părerea inițiatorilor, dar acest proiect va crea multe probleme în aducerea copiilor la școală. ”Acest proiect de lege este contrar deciziei Consiliului de Stat și va crea multe probleme în aducerea copiilor la școală”, a declarat Jean-Michel Blanquer. Ministrul a mai spus că va face tot posibilul să prevină aducerea simbolurilor religioase la școală.

Pe de altă parte, președintele Uniunii Moscheelor din Franța, Mohammed Moussaoui, a spus că proiectul de lege încalcă libertatea religiosă. El a cerut deputaților să respingă proiectul de lege și să asigure tratamentul egal al cetățenilor de diferite credințe.

Calendar Simulare BAC 2019. În martie, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a susţin simularea bacalaureatului

Calendar Simulare BAC 2019

18 martie 2019 Proba E) a) – probă scrisă – Limba şi literatura română

19 martie 2019 Proba E) b) – probă scrisă – Limba şi literatura maternă

20 martie 2019 Proba E) c) – probă scrisă – proba obligatorie a profilului

21 martie 2019 – Proba E) d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării- se organizează numai pentru elevii clasei a XII-a

Rezultatele obținute la simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat 2019 sunt analizate la nivelul fiecărei şcoli în care s-au desfășurat aceste simulări, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral. După aceste discuţii, profesorii şi elevii vor adopta măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Notele obținute la simulările naționale nu se trec în catalog. Numai în cazul în care elevii solicită, notele obținute la simulările naționale pot fi trecute în catalog.

Calendar Evaluare Naţională 2019. Elevii de clasa VIII-a şi clasa a VII-a susţin simularea în martie

Calendar Evaluare Naţională 2019

11 martie 2019 Limba şi literatura română – probă scrisă

12 martie 2019 Matematică – probă scrisă

13 martie 2019 Limba şi literatura maternă – probă scrisă

22 martie 2019 Afișarea rezultatelor la evaluare națională 2019

Elevii claselor a VIII-a şi a VII-a vor susţine Simularea Evaluării Naţionale 2019 pe 11 şi 12 martie. Elevii de alte naţionalităţi decât cea română susţin proba de limba şi literatura maternă pe 13 martie. Rezultatele finale vor fi afişate pe 22 martie.

Rezultatele obținute la simularea probelor scrise ale Evaluării Naţionale 2019 nu sunt trecute în catalog. Numai la cererea expresă a elevilor notele vor fi puse în catalog. În schimb, rezultatele sunt analizate la nivelul fiecărei şcoli în care s-au desfășurat aceste simulări, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral. După aceste discuţii, profesorii şi elevii vor adopta măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Calendarul Evaluare Naţională 2019

3 – 7 iunie Înscrierea elevilor
7 iunie 2019 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
18 iunie Limba și literatura română – probă scrisă
20 iunie Matematica – probă scrisă
21 iunie Limba și literatura maternă – probă scrisă
25 iunie Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 12:00)
25 iunie Depunerea contestațiilor (orele 14:00 – 20:00)
26 – 28 iunie Soluționarea contestațiilor
29 iunie Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

CALENDAR BAC 2019. Când susţin absolvenţii de clasa a XII-a Bacalaureatul

3 iunie – evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A).
4 iunie – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (5 – 6 iunie).
7, 10 și 11 iunie – evaluarea competențelor digitale (proba D)
12-13 iunie – evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C).
Candidaţii de altă confesiune decât cea ortodoxă, care sărbătoresc Rusaliile în data de 10 iunie, pot fi programaţi pentru susţinerea probei D în zilele de 7 şi 11 iunie.

Când au loc probele scrise:

1 iulie – Limba si literatura română – Ea)
2 iulie – Limba si literatura maternă – Eb)
3 iulie – proba obligatorie a profilului- Ec)
4 iulie – proba la alegere a profilului și specializării – Ed)
8 iulie – afișarea primelor rezultate (până la ora 12:00) și e urmată de depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00).
9 – 12 iulie vor fi soluționate contestațiile,
13 iulie – afișarea rezultatelor finale

Înscrierile pentru susținerea examenului în prima sesiune se fac în săptămâna 27 – 31 mai 2019.

Calendar a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2019:

15 – 19 iulie: înscrierea candidaților
26 iulie: înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe
21 august: limba si literatura română – proba Ea) – proba scrisă
22 august: limba si literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă
23 august: proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă
26 august: proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – proba scrisă
27 & 28 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
29 august: evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
30 august & 2 septembrie: evaluarea competențelor digitale – proba D
2 – 3 septembrie: evaluarea competențelor lingvistice într-o limba de circulație internațională – proba C
3 septembrie: afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:00)
3 – 6 septembrie: rezolvarea contestațiilor
7 septembrie: afișarea rezultatelor finale.

Cât ne costă abandonul școlar

De 10 ani încoace fiecare Guvern promite 6% din PIB pentru Educație. Pentru că nu s-a întâmplat astfel, un ministru și-a dat demisia, iar toți ceilalți au promis că vor obține mai mulți bani pentru învățământ la fiecare rectificare bugetară.

Cât ne costă în termeni reali lipsa investițiilor în educație? Are abandonul școlar efecte directe asupra economiei? Da, spun deopotrivă sociologii și experții în economia educației. Abandonul școlar nu este numai o problemă socială, cum sunt cei mai mulți dintre noi tentați să creadă la prima vedere. Abandonul școlar are efecte directe în economie.
Persoanele care renunță la școală sunt de fapt viitorii asistați social. Un calcul simplu, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, arată căanual părăsesc sistemul de educație primar și secundar aproximativ 40.000 de copiii, 24.000 de copii din învățământul primar și 16.000 din gimnaziu. Asta înseamnă că, în ultimii 25 de ani, aproximativ un milion de români s-au aflat în această situație. Fără opt clase absolvite aceste persoane nu se pot angaja niciodată cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată.

Ca urmare, ei pot fi cel mult muncitori necalificați. Ceea ce înseamnă că veniturile lor sunt mai mici, taxarea pe veniturile obținute de ele e mai mică, iar în final contribuțiile la bugetul social din partea lor e mai mică.
10% dintre cei care abandonează școala se mai întorc la școală
Persoanele care abandonează școala de timpuriu nu numai că plătesc mai puțin la buget, dar consumă din acest buget. O mare parte dintre oamenii fără școală ajung în grija sistemului de asistențăsocială.

Datele Organizației Salvați Copiii arată că numai o mică parte dintre cei care părăsesc școala, aproximativ 10 %, se reîntorc la școală mai devreme sau mai târziu. Dar și acest lucru înseamnă costuri și finanțare pentru integrare școlară, dar și dificultăți de integrare școlară.
Economiștii spun că abandonul școlar se poate măsura în termeni de eficiență a muncii. Cei care părăsesc de timpuriu școala au de fapt o contribuție redusă la formarea bunului public. În plus, la o populație îmbătrânită, așa cum prevăd statisticile că va avea România, va fi din ce în ce mai greu pentru companii să găsească angajații potriviți. Peste 40 de ani aproximativ 65% din populația României va avea vârste de peste 65 de ani, potrivit statisticilor Eurostat.

Prevenirea abandonului școlar aduce costuri mai mici pentru bugetele de sociale și de sănătate. Un an în plus de școală creşte veniturile individului cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%.
Cu cât ar crește PIB-ul după alocarea a 6% din PIB pentru educație

Experții în educație arată că alocarea a 6% din PIB în sistemul de educație ar duce la o creștere economică de aproximativ 3% anual. Asta înseamnă că, cel puțin teoretic, dacă din 2016 s-ar investi acest procent, atunci în 2025 PIB-ul ar fi cu 9-12% mai mare decât este acum. Cu toate acestea, comparativ cu celelalte țări europene, România are unul dintre cele mai mici procente din PIB alocate sistemului de educație. Anul acesta, cu tot cu fondurile europene, educația primește aproximativ 4% din PIB. Asta în timp ce în Danemarca, Portugalia, Suedia, Cipru și Slovenia cheltuielile pentru educație au procente cuprinse între 6,5-7,1% din PIB.
Argumentele privind investiția în educație pot continua, dar atâta vreme cât interesul pentru educație nu va fi unul real situația nu se va schimba. Cei 366.000 de copii cu vârsta între 3 – 17 ani care în 2013 nu urmau nicio formă de învățământ, preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional, vor rămâne în continuare pe dinafară.

O mică parte dintre ei pot fi ajutați de către organizațiile neguvernamentale prin programe speciale. Organizația Salvați Copiii are un astfel de program, Festivalul Brazilor de Crăciun, în cadrul căruia se strâng fonduri pentru educație, prin care ajută anual 2.000 de copii proveniți din medii defavorizate. În total, în cele paisprezece ediții, au fost strânși trei milioane de euro, prin care au fost ajutați 23.260 de copii să-și continue studiile. Anul acesta,Festivalul Brazilor de Crăciun are un start special, un Manifest pentru Dreptul la Educație, prin care actorii din sistem să conștientizeze care sunt problemele urgente ale educației. Manifestul pune pe agenda publică 10 priorităţi pentru îmbunătățirea sistemului de educație, printre care 6% din PIB pentru educația din România, acces gratuit și universal la educație pentru toți copiii, dar și pregătire corespunzătoare pentru profesori. Educația trebuie susținută prin toate canalele, deoarece de ea depinde viitorul României. O știre de zilele trecute reamintea că în perioada interbelică (1938/1939) statul aloca educației România aloca 17,5%. Dacă atunci se putea, acum în 2015 de ce nu e posibil?

CITIȚI tot articolul AICI.

Lucian Boia despre Eminescu studiat în școli: Ideologia lui nu mai corespunde cu valorile lumii de astăzi.

Istoricul Lucian Boia explică cum a devenit Mihai Eminescu un mit şi care sunt exagerările privind acest mit. Istoricul consideră că Mihai Eminescu este unul dintre cei mai mari poeţi, însă constată că naţionalismul lui are accente xenofobe. Lucian Boia spune că în cartea Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea şi desfacerea unui mit, apărută la Editura Humanitas în 2015, nu are nimic împotriva mitului eminescian, însă vrea să explice cum s-a format acest mit şi cum a fost folosit. „Să nu exagerăm, cum spun unii, că Eminescu are o privire foarte modernă asupra naţiunii. Lucrurile sunt de înţeles în epocă. Însă, greşeala care s-ar face este să spunem că ele sunt cât se poate de potrivite şi astăzi, că e cât se poate de actual”, a spus Lucian Boia.

De ce este Eminescu un mit? Cum ar trebui privit ca să nu mai fie mit?

Bine, este un mit, şi nu este un mit oarecare. S-ar putea spune, fără exagerare, că este mitul suprem al românilor. Cum am intitulat şi cartea, referindu-mă la o vorbă a lui Petre Ţuţea, Mihai Eminescu este românul absolut. Aşa l-a caracterizat Petre Ţutea, asta înseamnă că e românul care întruneşte în sine toate trăsăturile fundamentale ale poporului român şi toate valorile româneşti, adică e mitul suprem al românilor.

Prin ce se caracterizează poporul român?
A, nu mă întrebaţi pe mine prin ce se caracterizează. Prin ce-şi închipuie oamenii că se caracterizează, că dacă demontăm mitul nu ştiu ce mai rămâne.

Sau cum e Eminescu şi cum  e poporul român?

Cunoaşteţi poezia lui Marin Sorescu – fiindcă toate  astea trebuiau să aibă un nume li s-a spus Eminescu. Deci el înşiră tot ce caracterizează peisajul românesc, istoria românească, cultura românească, şi ca toate la un loc să poarte un nume, numele acesta este numele lui Eminescu. Mitul nu este o realitate, este o construcţie imaginară care adună însă şi segmente de realitate, numai că sunt puse toate astea într-o anumită lumină, ridicate foarte, foarte sus, la un rang foarte înalt.  Mitul are o încărcătură simbolică, extrem de puternică şi de semnificativă. Cum s-a ajuns aici e greu de spus sau de argumentat în detaliu, fiindcă un mit poate să se nască, poate să nu se nască. A fost un context anume de s-a cristalizat mitul Eminescu. Avem o dată precisă când s-a întâmplat – anul 1883, atunci poetul s-a îmbolnăvit, a înnebunit. A fost un fapt divers care a impresionat foarte mult în epocă, cum se întâmplă uneori cu un fapt divers.
De exemplu, ce s-a întâmplat la clubul Colectiv a fost un fapt divers de proporţii, sigur tragic, dar din categoria faptului divers, şi aţi văzut cum a condus la o întreagă mişcare vizând reformarea clasei politice, schimbarea la faţă a României şi aşa mai departe. Sunt asemenea evenimente, nu se poate prezice dinainte ce o să se întâmple cu un eveniment de asemenea proporţii.

E mai rar ca să se nască un mit atunci când tu eşti în viaţă.

Da, era în viaţă, dar într-un fel nu mai era, ieşise din circuit, intrase în faza asta prelungită a bolii. A fost un fapt divers dramatic care i-a impresionat pe oameni, şi care s-a prelungit din 1883 până la moartea lui efectivă din 1889. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, poezia lui Mihai Eminescu, mai ales poezia din ultimii ani, extrem de melodioasă, i-a cucerit mai ales pe adolescenţi, pe tineri. E o poezie înaltă, o poezie de ordin filozofic, patriotic şi erotic. Sunt mai multe registre: o poezie de incontestabilă valoare, dar în acelaşi timp o poezie foarte accesibilă, este o poezie inteligibilă pentru oricine. Nu este o poezie ermetică, încriptată, ci extraordinar de melodioasă. Nu poţi explica ştiinţific cum de iese melodia asta. E melodia eminesciană şi nu poţi decât să constaţi că are un farmec al ei specific.

Totuşi, mitul acesta s-a creat cu toate că Eminescu îi critica pe toţi, mai ales pe liberalii aflaţi la putere.

În prima lui fază mitul nu are o componentă ideologică, şi spun asta fiindcă a ajuns apoi, vom vedea imediat, să aibă o încărcătură ideologică foarte puternică. Dar în prima fază s-au întâlnit aceste două elemente: calitatea deosebită a poeziei şi accesibilitatea, muzicalitatea ei. Poezia asta de tip romanţă s-a întâlnit cu destinul tragic al poetului. Ideologia nu numai că este absentă, dar sunt şi mulţi care nu-i agreează ideologia lui Eminescu, o ideologie destul de personală în multe din componentele ei. Liberalii, care au fost atacaţi de Eminescu, bineînţeles că nu-l admirau pentru ideile din articolele lui politice. Tinerii socialişti iarăşi sunt cuceriţi de poezia lui Eminescu, deşi opţiunile lor politice erau altele. Eminescu privea spre trecut, spre Evul Mediu, ei priveau spre viitorul pe care-l credeau radios. Chiar conservatorii, printre care se aflase şi Eminescu, nu gândesc aidoma lui Eminescu în problemele politice.

Atunci când a apărut mitul?

Ideologia intră în discuţie şi ajunge să covârşească mitul după 1900, când se petrece în cultura românească o anumită schimbare, o anumită nuanţare să spunem. După influenţa puternică a culturii occidentale în secolul al XIX-lea, vedem că după 1900 se caută să se revină la rădăcinile autohtone, în ideea că s-a împrumutat tot ce era de împrumutat, s-a mers poate prea departe, dar nu putem să renunţăm la specificul nostru naţional.

Şi atunci, foarte caracteristic pentru epocă era curentul semănătorist din jurul revistei Semănătorul cu Nicolae Iorga, George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă. Iorga însuşi e foarte activ în această relativă dar semnificativă schimbare de direcţie. Anul 1906, când la instigarea, ca să spun aşa, a lui Iorga se petrece o manifestaţie în faţa Teatrului Naţional împotriva pieselor în limba franceză care se jucau la Teatrul Naţional, în ideea că e un teatru pentru piesele româneşti, este punctul de pornire al unei mişcări consistente în această direcţie. Iorga are o cărţulie intitulată chiar aşa Lupta pentru limba românească, şi apare ideea cultivării limbii româneşti, culturii, literaturii, tradiţiei româneşti, problematica satului, a ţăranului. Această schimbare de direcţie coincide cu ceea ce apare nou în opera lui Eminescu, în manuscrisele eminesciene. În 1902 Titu Maiorescu depune la Academia Română faimoasa ladă cu manuscrise eminesciene. În aceste manuscrise postume apar într-adevăr trăsături mai puţin întâlnite în opera publicată în timpul vieţii. E vorba în special de teme naţionale, începând cu Dacia, o întreagă mitologie dacică în Memento Mori şi alte poeme, apoi interesul pentru Ardeal.

Prezentat astfel, Eminescu pare că s-a potrivit mai degrabă contextului istoric.

Poezia lui Eminescu este o poezie fie filosofică, fie erotică, cu o punere într-o perspectivă mai mult universală decât specific naţională. Pe nedrept, unii îi reproşau insuficienta ancorare în cultura şi preocupările naţionale româneşti. Însă, odată cu postumele apare un Eminescu cât se poate de naţional, cât se poate de naţionalist, şi în acelaşi timp sunt valorificate acum articolele lui politice care la vremea respectivă aproape nu fuseseră citite. Eminescu gazetarul a fost destul de puţin citit la vremea respectivă. Ori acum articolele astea sunt redescoperite, sunt publicate în volume aparte şi iată Eminescu gânditorul politic, Eminescu ideologul apare în prim plan. E o ideologie potrivită cu mişcarea semănătoristă şi, în general, cu românismul epocii. E o ideologie naţională, puternic marcată componenta naţională, chiar cu ceea ce i s-a reproşat mai târziu, cu unele exagerări naţionaliste, xenofobe şi antisemite.

Dezbaterea este că Eminescu nu ştia atunci când a scris aceste manuscrise cum vor evolua lucrurile şi în acest context de ce să-l acuzăm de xenofobism?

Nu e vorba să-l acuzăm pe Eminescu, nici nu se pune problema, dar nu putem să nu constatăm că naţionalismul lui are accente xenofobe – bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire – sunt multe…. Să nu exagerăm, cum spun unii, că Eminescu are o privire foarte modernă asupra naţiunii. Sigur că sunt exagerări naţionaliste şi accente xenofobe dacă ne uităm pe anumite texte ale lui Eminescu. Ele sunt mult mai explicabile în epocă, e secolul naţionalismului, secolul confruntării dintre naţiuni. Lucrurile sunt de înţeles în epocă. Însă, greşeala care s-ar face este să spunem că ele sunt cât se poate de potrivite şi astăzi, că e cât se poate de actual. Ori eu nu cred că e cât se poate de actual să spui cine a îndrăgit străinii mânca-i-ar inima câinii. Vorbiţi în cartea dumneavoastră Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea şi desfacerea unui mit despre deceniul Eminescu, adică anii ‘30-‘40. Dar şi acum pare că trăim în secolul Eminescu. Lucrurile nu sunt uşor de explicat, dar aşa s-au întâmplat. S-a construit acest mit care s-a amplificat în fiecare deceniu. Un mit care a avut mai puţine componente iniţial, care s-a îmbogăţit imediat după 1900 prin dimensiunea aceasta naţională românească şi care apoi s-a tot amplificat.

S-au aglutinat elementele de tot felul şi Eminescu a devenit exponentul cel mai de seamă al românismului, al spiritului românesc. Şi atunci, ajungând la condiţia asta atât de înaltă în imaginarul românilor, fiecare a vrut să-l tragă de partea sa. Fiindcă a-l avea pe Eminescu de partea ta înseamnă că eşti investit cu autoritate morală, înseamnă că ai dreptate. Eminescu să ne judece. Dacă Eminescu este cu noi înseamnă că avem dreptate. Şi atunci vedem cum e tras în toate părţile, justificat sau mai puţin justificat. În anii ‘30 Eminescu este des evocat de legionari. După care şi comunismul antinaţional al anilor ‘50 a apelat tot la Eminescu, cel din Împărat şi Proletar printr-o simplificare
abuzivă a mesajului poemului respectiv.

Pentru cei mai mulţi după moarte nu se mai întâmplă nimic în această lume, dar pentru un personaj celebru precum Eminescu continuă vieţile multe şi diverse.

Eminescu e studiat în şcoala ani întregi, de la gimnaziu şi până la ultima clasă de liceu. Cum credeţi că ar trebui predat azi ca să nu mai fie mit?

Da, dar asta nu-ţi asigură şi simpatia oamenilor. De multe ori, elevii îl resping pe Eminescu tocmai pentru că au sentimentul că este impus, că e ceva dat fără prea multe explicaţii. Eu nu am nimic împotriva mitului. Ca istoric încerc să explic un mit. Sigur că asta poate duce la fisurarea mitului dacă-l explici prea mult. Dar, în principiu, nu am nimic împotriva mitului eminescian. Cred în ce mă priveşte că Eminescu este într-adevăr un mare poet, dar mitul merge mult mai departe cu ideologia poetului, care, încă o dată, nu e vorba să-l acuzi pe Eminescu, nici măcar să-l critici, dar trebuie să avem decenţa să constatăm că ideologia asta a lui de secol XIX nu mai corespunde cu valorile, caracteristicile lumii de astăzi. Şi e foarte normal, fiindcă altminteri ajungem la o absurditate: considerăm, cum consideră unii, că tot ce a spus Eminescu e valabil odată pentru totdeauna până la sfârşitul timpurilor. Sau alţii, care merg mai departe, şi fac apropieri între Eminescu şi Einstein, care a prevăzut teoria relativităţii, care a prevăzut şi anticipat nu ştiu câte teorii ştiinţifice ale ultimului secol. E o aberaţie.

Ce le spuneţi celor care îl văd pe Eminescu ca naţionalist şi spun Eminescu să ne judece?

Eminescu a fost un naţionalist fiindcă a trăit în secolul al XIX şi nu e nimic rău în a fi naţionalist. Depinde acum ce înţelegem prin termenul acesta. Însă, sunt exagerări ale naţionalismului de secol XIX care nu mai sunt ale noastre, sau nu mai e firesc să fie şi ale noastre. Secolele sunt diferite, nu ne tratăm cu reţetele secolului al XIX-lea. Nu apelăm la un medic din secolul al XIX-lea să ne trateze de mai ştiu eu ce afecţiune, sau la un ideolog care să ne propună genul de societate în care ar trebui să trăim.

În contextul acesta, Eminescu o să dureze ca mit?

Eu constat că, pe de o parte, avem de-a face cu exacerbarea mitului, pe linia aceasta naţionalistă îndeosebi. S-a ajuns chiar foarte departe, într-o zonă a absurdului, Eminescu considerat nu bolnav, nu nebun, ci dimpotrivă sechestrat de adversarii lui politici, primul deţinut politic din România. E un abuz care intervine în mitologia poetului. Mitul merge foarte departe când e vorba de cei care îl admiră nemăsurat pe Eminescu şi îi găsesc numai justificări în tot ce a gândit, în tot ce a spus. Iar pe de altă parte, e o diminuare a mitului, sunt cei care nu mai vor să audă de Eminescu. Ce e curios e faptul că se face în bună măsură abstracţie de poezia eminesciană, bătălia se duce în jurul ideologiei. Deci cei care ţin cu tot preţul şi îl ridică foarte sus pe Eminescu îl ridică nu pe motive poetice, ci pe motive ideologice, sunt naţionaliştii. Pe de altă parte, cei care sunt împotrivă, sigur că nu mai apreciază nici poezia, dar sunt înverşunaţi tot din motive ideologice, socotindu-l pe Eminescu cu totul în afara problematicii
politicului corect contemporan.

De ce credeţi că nicio personalitate din cultura românească nu
reprezintă un mit aşa de cunoscut ca Eminescu?

E greu de spus. Asta e forţa mitului. Poţi să constaţi ingredientele, dar nu înseamnă neapărat că ingredientele alea trebuiau să dea un mit. La Eminescu, s-a împletit viaţa poetului cu finalul acesta tragic cu muzicalitatea poeziei. Şi toate astea au dat un mit, puteau să nu-l dea. Nu există reţete. Dacă ar exista reţete am fabrica mituri după cum am dori.

Dacă ar fi să predaţi o lecţie despre Eminescu care sunt primele trei lucruri pe care să le spuneţi elevilor?

În primul rând, s-ar supăra pe mine criticii şi istoricii literari, eu sunt istoric. Le-aş spune ce am scris în carte şi aş încerca să-l definesc pe Eminescu cel real, poetul Eminescu şi gazetarul Eminescu cu ideologia lui, încercând s-o explic, nu s-o justific, dar nici să lovesc în ea. Pe mine nu mă interesează să mă războiesc cu nimeni. Istoricul nu se războieşte cu trecutul, ci are datoria să relateze cele petrecute şi să facă un efort de înţelegere, să înţeleagă el şi să-i facă şi pe ceilalţi să înţeleagă interpretările la care a ajuns. Aş încerca să le explic Eminescu şi apoi să le povestesc cum s-a creat mitul Eminescu.

Acest interviu a aparut pe platforma REPUBLICA.RO

Calendar Admitere 2016. Care sunt liceele unde se intră cu cele mai mari medii

Elevii de  clasa a VIII-a se vor înscrie la liceu în perioada 8-12 iulie 2016, potrivit calendarului adoptat de Ministerul Educției. Repartizarea computerizata va avea loc pe 19 iulie 2016.

Media de admitere la liceu  se calculează în funcție de 75% media de la Evaluarea Nationala și 25% media generală de absolvire a claselor V-VIII.

Calendar Admitere Liceu 2016

19-20 mai – Eliberarea anexelor fişelor de înscriere pentru elevii sau absolvenţii care doresc să participe la probe de aptitudini

23-24 mai – Înscrierea pentru probele de aptitudini

25-28 mai  – Desfăşurarea probelor de aptitudini

30 mai  – Afişarea rezultatelor la probele de aptitudini. Depunerea contestaţiilor la probele de aptitudini, acolo unde metodologia permite acest lucru

31 mai  – Afişarea rezultatelor finale, în urma contestaţiilor la  probele de aptitudini

11 iulie – Ridicarea de la liceele vocaţionale a fişelor de înscriere de către candidaţii care nu au fost admişi la clasele pentru care au susţinut probe de aptitudini

23-24 mai  –  Înscrierea candidaţilor pentru probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă

25-28 mai – Desfăşurarea probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă 30 mai 2016

1-2 iunie – Ridicarea anexelor fişelor de înscriere de la unităţile la care candidaţii au susţinut probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă

7 iunie – Depunerea de către candidaţii care au participat la probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă a anexelor fişelor de înscriere la unităţile de învăţământ gimnazial absolvite

8 – 12 iulie – Completarea opţiunilor în fişele de înscriere de către absolvenţii clasei a VIII-a şi de către părinţii acestora, asistaţi de diriginţii claselor a VIII-a

8 – 12 iulie – Introducerea în baza de date computerizată a datelor din fişele de înscriere

9 – 13 iulie – Verificarea de către părinţi şi candidaţi a fişelor editate de calculator, corectarea greşelilor în baza de date computerizată şi listarea fişelor corectate din calculator

19 iulie – Repartizarea computerizată în învăţământul liceal de stat a absolvenţilor clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la dataînceperii cursurilor anului şcolar 2016 – 2017

20 iulie – Afişarea în unităţile de învăţământ gimnazial a listelor cu absolvenţii repartizaţi proveniţi din şcolile respective şi a listei cu locurile neocupate în unităţile de învăţământul liceal de stat din judeţ/municipiul Bucureşti

21 iulie – 29 iulie Depunerea dosarelor de înscriere la şcolile la care candidaţii au fost repartizaţi.

În 2015, liceul unde s-a intrat cu cea mai mare medie a fost  Colegiul National Fratii Buzesti din Craiova, unde ultima medie de admitere la specializarea Matematica -Informatica a fost 9.90.

Specializarile cu cele mai mari medii de admitere din tara au fost Matematica – Informatica (bilingv limba engleza) și Stiintele Naturii. Topul primelor liceelor unde se intră cu medii mari este:

1.     Colegiul National „Fratii Buzesti” din Craiova, specializarea Matematica – Informatica (bilingv: limba engleza): prima medie -10, ultima medie – 9,90

2.      Colegiul National „Fratii Buzesti” din Craiova, specializarea Stiintele Naturii: prima medie – 10, ultima medie – 9,88

3.     Colegiul National „Sfântul Sava” din Bucuresti, specializarea Matematica – Informatica (bilingv: limba engleza): prima medie – 10, ultima medie – 9,87

4.     Colegiul National „Mircea cel Batrân” din Constanta, specializarea Matematica – Informatica (bilingv: limba engleza): prima medie – 10, ultima medie – 9,87

5.     Colegiul National „Gheorghe Lazar” din Bucuresti, specializarea Matematica – Informatica, prima medie – 10, ultima medie – 9,80

Simulare Bacalaureat 2016. Când au loc examenele la clasele a XI-a și a XII-a

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a stabilit ca simulările examenelor naţionale din anul şcolar 2015-2016  pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a să se desfăşoare în zilele 7, 8, 9 şi 10 martie.

Prin aceste simulări, Ministerul Educației urmărește familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, respectiv a unui examen de bacalaureat naţional, respectiv optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale.

Elevii claselor a XI-a şi a XII-a vor susține examen după următorul calendar: Limba şi literatura română (7 martie), Limba şi literatura maternă (8 martie), proba obligatorie a profilului (9 martie) şi, exclusiv pentru elevii claselor a XII-a, proba la alegere a profilului şi specializării (10 martie). Toate probele sunt scrise. Afişarea rezultatelor va avea loc pe data de 18 martie.

Rezultatele nu vor fi trecute în catalog, ci vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral.