Cât ne costă abandonul școlar

De 10 ani încoace fiecare Guvern promite 6% din PIB pentru Educație. Pentru că nu s-a întâmplat astfel, un ministru și-a dat demisia, iar toți ceilalți au promis că vor obține mai mulți bani pentru învățământ la fiecare rectificare bugetară.

Cât ne costă în termeni reali lipsa investițiilor în educație? Are abandonul școlar efecte directe asupra economiei? Da, spun deopotrivă sociologii și experții în economia educației. Abandonul școlar nu este numai o problemă socială, cum sunt cei mai mulți dintre noi tentați să creadă la prima vedere. Abandonul școlar are efecte directe în economie.
Persoanele care renunță la școală sunt de fapt viitorii asistați social. Un calcul simplu, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, arată căanual părăsesc sistemul de educație primar și secundar aproximativ 40.000 de copiii, 24.000 de copii din învățământul primar și 16.000 din gimnaziu. Asta înseamnă că, în ultimii 25 de ani, aproximativ un milion de români s-au aflat în această situație. Fără opt clase absolvite aceste persoane nu se pot angaja niciodată cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată.

Ca urmare, ei pot fi cel mult muncitori necalificați. Ceea ce înseamnă că veniturile lor sunt mai mici, taxarea pe veniturile obținute de ele e mai mică, iar în final contribuțiile la bugetul social din partea lor e mai mică.
10% dintre cei care abandonează școala se mai întorc la școală
Persoanele care abandonează școala de timpuriu nu numai că plătesc mai puțin la buget, dar consumă din acest buget. O mare parte dintre oamenii fără școală ajung în grija sistemului de asistențăsocială.

Datele Organizației Salvați Copiii arată că numai o mică parte dintre cei care părăsesc școala, aproximativ 10 %, se reîntorc la școală mai devreme sau mai târziu. Dar și acest lucru înseamnă costuri și finanțare pentru integrare școlară, dar și dificultăți de integrare școlară.
Economiștii spun că abandonul școlar se poate măsura în termeni de eficiență a muncii. Cei care părăsesc de timpuriu școala au de fapt o contribuție redusă la formarea bunului public. În plus, la o populație îmbătrânită, așa cum prevăd statisticile că va avea România, va fi din ce în ce mai greu pentru companii să găsească angajații potriviți. Peste 40 de ani aproximativ 65% din populația României va avea vârste de peste 65 de ani, potrivit statisticilor Eurostat.

Prevenirea abandonului școlar aduce costuri mai mici pentru bugetele de sociale și de sănătate. Un an în plus de școală creşte veniturile individului cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%.
Cu cât ar crește PIB-ul după alocarea a 6% din PIB pentru educație

Experții în educație arată că alocarea a 6% din PIB în sistemul de educație ar duce la o creștere economică de aproximativ 3% anual. Asta înseamnă că, cel puțin teoretic, dacă din 2016 s-ar investi acest procent, atunci în 2025 PIB-ul ar fi cu 9-12% mai mare decât este acum. Cu toate acestea, comparativ cu celelalte țări europene, România are unul dintre cele mai mici procente din PIB alocate sistemului de educație. Anul acesta, cu tot cu fondurile europene, educația primește aproximativ 4% din PIB. Asta în timp ce în Danemarca, Portugalia, Suedia, Cipru și Slovenia cheltuielile pentru educație au procente cuprinse între 6,5-7,1% din PIB.
Argumentele privind investiția în educație pot continua, dar atâta vreme cât interesul pentru educație nu va fi unul real situația nu se va schimba. Cei 366.000 de copii cu vârsta între 3 – 17 ani care în 2013 nu urmau nicio formă de învățământ, preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional, vor rămâne în continuare pe dinafară.

O mică parte dintre ei pot fi ajutați de către organizațiile neguvernamentale prin programe speciale. Organizația Salvați Copiii are un astfel de program, Festivalul Brazilor de Crăciun, în cadrul căruia se strâng fonduri pentru educație, prin care ajută anual 2.000 de copii proveniți din medii defavorizate. În total, în cele paisprezece ediții, au fost strânși trei milioane de euro, prin care au fost ajutați 23.260 de copii să-și continue studiile. Anul acesta,Festivalul Brazilor de Crăciun are un start special, un Manifest pentru Dreptul la Educație, prin care actorii din sistem să conștientizeze care sunt problemele urgente ale educației. Manifestul pune pe agenda publică 10 priorităţi pentru îmbunătățirea sistemului de educație, printre care 6% din PIB pentru educația din România, acces gratuit și universal la educație pentru toți copiii, dar și pregătire corespunzătoare pentru profesori. Educația trebuie susținută prin toate canalele, deoarece de ea depinde viitorul României. O știre de zilele trecute reamintea că în perioada interbelică (1938/1939) statul aloca educației România aloca 17,5%. Dacă atunci se putea, acum în 2015 de ce nu e posibil?

CITIȚI tot articolul AICI.