Acasă Interviu Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară: Trebuie să regândim profilul profesorului – INTERVIU

Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară: Trebuie să regândim profilul profesorului – INTERVIU

Școala online este o provocare atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Cât de pregătiți sunt profesorii să predea exclusiv online? Într-un interviu pentru StiriEdu.ro, prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, arată că profilul cadrului didactic trebuie regândit prin prisma schimbării permanente, inclusiv a tehnologiei. Școala online îi scoate pe profesori din zona de confort și și obligă să găsească soluții, pentru că ceea ce funcționa la clasă nu mai funcționează acum, spune cel care îi pregătește pe profesori.  ”Trebuie să ieșim din paradigma școlii care „știe totul” și să intrăm în paradigma școlii care se schimbă pe sine permanent. O să fie dificil, școala este prin tradiție un sistem mai conservator, dar lumea în care trăim ne cere deja altceva”, afirmă Ovidiu Pânișoară.

Interviul pe scurt:

  • Elementele centrale  pe care sunt construiți elevii trebuie să fie: creativitate, motivație personală și cunoaștere de sine.
  • Trebuie să ieșim din paradigma școlii care „știe totul” și să intrăm în paradigma școlii care se schimbă pe sine permanent.
  • De discrepanța între mediul urban și rural vorbim de foarte mult timp, nu a apărut acum, ci doar a ieșit mai tare în evidență
  • Școala online este o oportunitate pentru profesori să dezvolte teme creative care să „nu poată să fie copiate”, teme diferențiate.

StiriEdu.ro: De când elevii stau acasă, ați realizat o cercetare amplă privind școala online. Cum vedeți dvs situația școlii în momentul actual?

Ovidiu Pânișoară: Școala, ca și societatea în ansamblul ei, se află acum într-un proces de schimbare accelerată. Modul în care privim viitorul trebuie să fie mai „flexibil” decât oricând până acum, sunt multe voci autorizate care spun că după pandemie modul în care vedem lumea o să se schimbe (și de altfel, vedem schimbarea chiar în aceste zile). În ce direcție o să se schimbe este o altă discuție. Ne așteaptă o perioadă de incertitudine în care trebuie să înțelegem și să ne redefinim locul și rolul.

Dar să ne întoarcem la școală. În această perioadă s-a pus, pe bun cuvânt, accentul pe inegalitățile de acces la tehnologie, dar s-a vorbit mai puțin despre provocarea pe care profesorii au trebuit să o gestioneze: să treacă brusc de la un învățământ tradițional la unul online. Nu a fost ușor și derapaje în sistem încă există (și nu o să scăpăm prea curând de ele!), dar trebuie să constatăm cu bucurie că, după o perioadă de confuzie și de obligatorie adaptare, s-au găsit soluții și bulgărele de zăpadă s-a rostogolit la vale. Vom vedea după ce o să treacă această perioadă adunând cele bune cu cele rele dacă suntem „pe plus” sau „pe minus”. Eu zic că a fost un test pe care l-am trecut și de acum trebuie să înceapă reconstrucția!

StiriEdu.ro: Cât de pregătiți sunt profesorii să predea online? Și cât de mult învață să predea online în facultate?

Ovidiu Pânișoară: Știți, acest lucru este – cu scuzele de rigoare pentru comparația poate nepotrivită – la fel ca și cu o școală de șoferi. Testul adevărat se face pe stradă, atunci când ești singur la volanul mașinii, când decizia depinde de tine. O pregătire, oricât o să fie de bună la un moment dat, nu are cum să atingă toate situațiile posibile/probabile cu care ar putea să se întâlnească profesorul în munca de la catedră. Eu cred că este vorba, mai degrabă, despre cum motivăm profesorii să fie creativi și deschiși spre nou. Tehnologiile se schimbă cu o viteză uimitoare și doar deschiderea spre nou a profesorului îl poate face pe acesta să fie „la curent” cu toate aceste fluxuri ale schimbării. Trebuie să regândim profilul cadrului didactic prin această prismă, trebuie să ieșim din paradigma școlii care „știe totul” și să intrăm în paradigma școlii care se schimbă pe sine permanent. O să fie dificil, școala este prin tradiție un sistem mai conservator, dar lumea în care trăim ne cere deja altceva.

StiriEdu.ro: Dpdv al pedagogului, care sunt schimbările pe care școala online le poate aduce în pregătirea elevilor?

Ovidiu Pânișoară: Am vorbit mai devreme despre școala în care nu mai este totul sigur și corect, școala care nu îți mai oferă informație „de-a gata”, ci te invită să o descoperi, să pui sub semnul întrebării informații și idei, să îți dezvolți creativitatea și încrederea în propriile forțe. Lumea pentru care îi pregătim astăzi pe elevi nu este încă făurită, unele voci spuneau că 60% dintre meseriile pe care copiii de astăzi o să le facă când vor ajunge adulți nu au fost încă inventate. Deci elementele centrale trebuie să fie: creativitate, motivație personală și cunoaștere de sine. Pe acești piloni de susținere putem construi. Iar școala online poate să constituie o astfel de fereastră de oportunitate. Știți de ce? Pentru că ne scoate din zona de confort, ne obligă să construim, să reconstruim, să găsim soluții. Nu tot ceea ce funcționa în relația față în față mai este util și acum. Și, dacă tot avem șansa să regândim lucrurile, cred că este timpul să trasăm și alte coordonate pentru construcția noastră. Știți cum este asta? Ca și când te-ai apucat să pui gresie într-o încăpere și vezi brusc că nu îți mai ajunge ca să termini și nici nu se mai găsește modelul pe care l-ai folosit în magazine. Ce vei face? Vezi în asta o limitare sau o oportunitate de a face combinații care să uimească pe toată lumea?

StiriEdu.ro: Evaluarea în online are aceeași valoare ca cea clasică?

Ovidiu Pânișoară: Depinde în primul rând de ce funcție a evaluării pui în lumină. Dacă este doar o funcție de diagnoză s-ar putea să ai probleme cu securizarea probelor de evaluare, cu platformele pe care le folosești… Dacă mergem mai departe și gândim că evaluarea are un rol de stimulare la nivelul progresului elevului cred că am putea să micșorăm aceste diferențe. Depinde cum abordăm situația. Și da, este și aceasta o oportunitate pentru profesori să dezvolte teme creative care să „nu poată să fie copiate”, teme diferențiate. Dar trebuie să spunem că un astfel de efort este consumator de timp și de energie și cadrele didactice au nevoie pe de o parte de toată susținerea și de recunoașterea acestui efort de redimensionare a evaluării pe de altă parte.

StiriEdu.ro: Cercetarea dvs arată că sunt diferențe mari între mediul urban și rural. Sunt studii care arată că școala online poate crește decalajele între copiii din familiile înstărite și cei din familiile sărace. Ce e de făcut?

Ovidiu Pânișoară: Nu este vorba doar despre tehnologie și de accesul la aceasta. Este vorba despre ceva mai mult: elevii cu rezultate școlare bune și foarte bune au o obișnuință de a  învăța care se păstrează și în zona învățării online. Ei sunt în mai mare măsură pregătiți să lucreze și să se dezvolte în spațiul online decât elevii cu rezultate medii și slabe la învățătură. Este pe undeva replicarea în zona tehnologică a diferenței pe care Basil Bernstein o făcea între codul lingvistic restrâns și codul lingvistic elaborat. Dacă pentru elevii cu rezultate bune și foarte bune aderența la modul de învățare cu ajutorul tehnologiei este una de lungă durată (și astfel dispun de un cod tehnologic elaborat) pentru elevii cu rezultate școlare medii și slabe acest lucru este mai dificil (ei dispunând de un anumit tip de cod tehnologic restrâns, bazat în special pe utilizarea tehnologiei pentru scopuri de socializare și entertainment). Școala trebuie să se implice mai mult în diminuarea acestei discrepanțe (dându-le mai des elevilor teme care implică utilizarea tehnologiei) astfel încât să diminueze ecartul dintre cele două tipuri de coduri tehnologice.

Sunt, deci, doi pași: pe de o parte vorbim despre accesul la tehnologie pentru toți elevii (și aici salut inițiativa Ministerului Educației și Cercetării în acest sens). Vă dați seama ce salt extraordinar în cunoaștere ar putea să însemne acest lucru, copii care nu ai ieșit din zona izolată unde s-au născut să aibă astfel o „fereastră spre lume” care să le modeleze altfel modul în care înțeleg ce ar putea să facă în viață; pe de altă parte, vorbim despre un al doilea pas, utilizarea tehnologiei (și) în scopuri didactice.

StiriEdu.ro: La finalul cercetării, faceți niște recomandări pentru Ministerul Educației. Ce măsuri ar trebui luate urgent pentru școală?

Ovidiu Pânișoară: Nu știu dacă trebuie să vorbim acum despre urgențe. Da, acestea există și am subliniat în Raport câteva dintre ele. Dar mai important este să ne dăm seama că ne trebuie un Proiect de Țară la nivel educațional. Această perioadă de criză a pus în lumină și lucrurile bune (spre exemplu capacitatea corpului profesoral de adaptare, dimensiunea creativă), dar și slăbiciunile sistemului pe care le știam de ani buni. De discrepanța între mediul urban și rural vorbim de foarte mult timp, nu a apărut acum, ci doar a ieșit mai tare în evidență. Dacă tot vorbim despre o „lume nouă” după această criză, poate că este timpul să umblăm la „motorul” acesteia – la modul în care privim educația și viitorul generațiilor care se află acum pe băncile școlii.

Citiți și: DOCUMENT Școala online: Diferențe mari între rural și urban/ Unul din doi elevi cu rezultate slabe nu reușește să țină pasul la cursurile online