Consiliul Național al Elevilor propune mai multe soluții pentru începerea anului școlar 2020-2021. Elevii spun că sunt câteva lecții pe care trebuie să le învețe toată lumea după această pandemie de coronavirus.
„Asigurarea condițiilor igienico-sanitare în școli este necesară în permanență, nu doar în vreme de pandemie. De asemenea, digitalizarea educației trebuie să devină o prioritate, prin dotarea școlilor cu device-uri electronice suficiente pentru elevi, sprijinirea elevilor și profesorilor dezavantajați, formarea cadrelor didactice pentru predarea și evaluarea online”, arată elevii.
Pe termen lung, scăderea numărului de elevi dintr-o clasă și finanțarea corespunzătoare a sistemului sunt două măsuri vitale pentru educație.
Obiectivele propuse de elevi pe termen scurt
1. Asigurarea condițiilor igienico-sanitare optime în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România, eliminarea grupurilor sanitare din afara școlilor (fenomenul toaletei în curte) – Considerăm inacceptabil faptul că, în anul 2020, numeroase unități de învățământ nu beneficiază de condițiile minime necesare asigurării unui proces educațional calitativ. Nu putem vorbi despre restart în sistemul educațional educație în lipsa unui context igienico-sanitar care să asigure siguranță și confort pentru toți beneficiarii direcți ai educației din România;
2. Achiziționarea, prin mijloace de achiziție publică (valorificând principiul transparenței), a dispozitivelor prin care toți elevii din România vor putea avea acces la Internet – În prezent, cel puțin 250.000 de elevi nu au acces la educația online, fapt care încalcă principiul egalității de șanse și limitează dreptul la educație.
De asemenea, este imperios ca Ministerul Educației și Cercetării să identifice resurse financiare suplimentare pentru a asigura accesul la școala online și pentru elevii care au un singur dispozitiv acasă, în timp ce numărul copiilor școlarizați din familie este mai mare. Recomandăm ca decizia privind tipul dispozitivelor care urmează a fi achiziționate să fie asumată ca urmare a unei consultări cu experții din domeniul digital.
Aceste dispozitive trebuie să corespundă metodelor de predare-învățare-evaluare utilizate, de exemplu tabletele pot fi utilizate preponderent pentru vizualizarea datelor, în timp ce laptopul/calculatorul poate fi utilizat atât pentru vizualizarea datelor, cât și pentru crearea de noi date;
Aplicarea articolului 70 din Legea educației naționale nr. 1/2011 –
(1) Bibliotecile școlare și centrele de documentare și informare se organizează și funcționează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
(2) Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de e-learning, care includ programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului obținând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.
(3) Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în afara programului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.
(4) Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
3. Drepturile elevului în școala online trebuie respectate în mod nemijlocit, motiv pentru care recomandăm enunțarea unor prevederi clare, care să garanteze accesul la educație online, educație care trebuie centrată pe nevoile și interesele beneficiarilor.
De asemenea, trebuie valorificată perspectiva drepturilor copilului (dreptul la intimitate, dreptul la protecție nemijlocită) în mediul online, dar și mecanisme de prevenire a unor fenomene precum cyberbullying-ul sau utilizarea unor metode de coerciție (absențe notate ca metodă de coerciție, utilizarea evaluării în scopuri abuzive, menite să dezavantajeze elevul, în loc să îi stimuleze participarea activă la procesul de învățare online). Este necesară clarificarea unor norme deja existente, precum notarea elevilor doar cu acordul acestora/ al părinților, în cazul elevilor minori, valorificarea rezultatelor învățării trebuie realizată unitar și echitabil;
4. Elaborarea unor documente cu precizări clare, sugestii și soluții, indicarea unei/unor pagini oficiale actualizate constant, modalități de contact a grupurilor de suport, referitor la modul de desfășurare a activităților de învățare și de evaluare online, la aspectele care țin de dezvoltarea profesională continuă și progresul în cariera didactică, la situațiile de ordin administrativ și de organizare etc;
5. Digitalizarea și transparentizarea procesului de evaluare al elevilor prin operaționalizarea catalogului școlar online, măsură care contribuie la creșterea semnificativă a relevanței acestui proces, aduce predictibilitate în sistemul educațional, debirocratizează. Fiecare profesor din România trebuie instruit în vederea utilizării acestui mecanism de evaluare online. De asemenea, considerăm că platforma care va opera catalogul școlar online trebuie să fie dublată și de o platforma pentru feedback-ul semestrial oferit cadrelor didactice, în temeiul articolului 7, litera aa) din Statutul Elevului;
6. Pregătirea unei testări inițiale cu subiecte unice la nivel național, pe model internațional, care va fi susținută în septembrie 2020 de către toți elevii – Care sunt rechizitele sistemului de învățare online? Cum poate Ministerul Educației și Cercetării să creeze politici educaționale în raport cu nevoile beneficiarilor direcți ai educației, dacă nu cunoaștem nivelul la care se află elevii în raport cu anumite competențe care trebuie aprofundate în procesul educațional?
În vederea identificării celor mai bune metode hibrid de predare-aprofundare-învățare-evaluare după 3 luni de învățare la distanță, este important ca toți elevii să poată beneficia de strategii de învățare personalizate, care să pornească de la o testare inițială cu subiecte unice la nivel național, pe model internațional (de exemplu, PISA).
Aceste evaluări nu trebuie privite drept o cauză a stresului pentru elevi și trebuie să fie continuată de un proces calitativ de consiliere și orientare;
7. Completarea codului de etică al personalului didactic cu prevederi conexe procesului de predare online, în vederea respectării normelor privind protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal, utilizarea eficientă a resurselor digitale existente, prevenirea abuzurilor în sistemul educațional în mediul online;
8. Crearea unui grup de lucru, Restart la educație, facilitat de Ministerul Educației și Cercetării și Administrația Prezidențială, format din experți educaționali, care să fie selectați în baza competenței acestora și a activității relevante în domeniu, care să opereze în luna iunie – iulie 2020 și să transpună în strategii concrete modul în care se va desfășura anul școlar 2020-2021, cu accent pe: metodele de predare-învățare-evaluare utilizate, managementul resurselor digitale, managementul clasei și al comunității școlare la distanță, leadership în educație, intervenții pentru incluziune socială a grupurilor vulnerabile, formarea cadrelor didactice.
Citiți aici toate obiectivele propuse de elevi: CUM DĂM „RESTART” LA EDUCAȚIE ÎMPREUNĂ?
