România e încă departe de a avea programe pentru educația științifică bazată pe investigație (n.r. Inquiry Based Science Education – IBSE), așa cum recomanda Comisia Europeană în urmă cu 13 ani, arată un raportul Harta educației științifice bazate pe investigație în Europa, publicat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Studiul ia în considerare stadiul implementării IBSE în 18 țări europene și în Turcia.
Educația științifică bazată pe investigație a intrat în curricula majorității statelor. În momentul de față, în cele 19 țări din UE și vecinătatea UE, analizate în raport, gradul de implementare a IBSE variază de la 1 – 3 elemente până la 8 – 9, atât în învățământul gimnazial, cât și la liceu. În aceste țări, profesorii de științe au participat la programe de pregătire continuă în predarea prin inquiry, iarîn cazul elevilor, aceștia au fost evaluați în special în privința competențelor legate de inquiry (competențe investigative și critice).
În România nu a participat decât în mică măsură, ca partener, în programele europene care au susținut inițiative în acest sens.
„Comisia Europeană face de ani de zile recomandări ţărilor din UE cu privire la ce-i de făcut pentru a creşte calitatea propriilor sisteme de educaţie. Mai mult, finanţează şi proiecte care contribuie la aceste schimbări. Din păcate, România a ţinut cont într-o mică măsură de asemenea recomandări şi a folosit foarte puţini din aceşti bani, pierzând multe astfel de „trenuri” importante, cum este şi cel cu implementarea IBSE în sistemele de educaţie”, a spus Cristian Hatu, directorul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.
Recomandările pentru sistemul de educație din România
- 1) Continuarea reformei curriculare a predării științelor și la liceu, în vedere dezvoltării competenței investigative și critice a elevilor, ținând seama de cele 9 elemente comune ale implementării IBSE la nivel european. Acest lucru înseamnă programe noi de fizică, chimie și biologie pentru liceu care să le continue pe cele de la gimnaziu1, cu asumarea scopului formării competențelor investigative și critice în rândul elevilor.
- 2) Desfășurarea unor programe de pregătire (continuă) a profesorilor care să îi profesionalizeze în IBSE, urmând modelele de bune practici din țările europene, dar și modelele de bune practici din programe implementate până acum din resurse private, care s-au dovedit de succes (precum programul „Fizica Altfel”). Programele de pregătire trebuie să urmărească dezvoltarea competenței profesorului în predarea prin inquiry, ceea ce înseamnă pe de o parte cunoașterea unor strategii investigative (analiza experimentelor, construcția de ipoteze etc.), dar și modalități de traducere a acestor practici în forme didactice, care să conducă la învățare .
- 3) Reforma evaluării elevilor (evaluări naționaleși la clasă), în așa fel încât să cuprindă evaluarea de competențe IBSE ( investigative și critice) ale elevilor.
- 4) Participarea României la programele europene sau internaționale care susțin implementarea IBSE pe una sau mai multe dintre direcțiile amintite aici: curriculum, pregătirea profesorilor, evaluare.
Cazul Portugalia – rezultate bune la PISA
Raportul aduce în discuție Portugalia, unde investigația este o parte centrală a curriculum-lui școlar pentru gimnaziu, încă de dinainte de raportul din 2007 al Comisiei Europene.
În Portugalia, conținutul curricular pornește, de obicei, de la o problemă reală și recomandă ca elevii să fie implicați în dezvoltarea mijloacelor pentru rezolvarea ei. Elementele învățării prin investigație sunt prezente și în curriculum-ul pentru liceu . În ultimii ani s-a văzut că rezultatelor elevilor portughezi la testele PISA la științe s-au îmbunătățit constant, din 2006 până în 2015.
Context:
În urmă cu 13 ani, Comisia Europeană trăgea un semnal de alarmă după scăderea interesului pentru științe al elevilor din statele membre. În viitorul apropiat, numărul cetățenilor europeni care puteau să înțeleagă fenomene ale naturii, să formuleze ipoteze, să interpreteze date și să tragă concluzii ar fi urmat să scadă. Raportul lansat la vremea respectivă avertiza că, în aceste condiții, capacitatea de inovare și cercetare a Uniunii s-ar fi diminuat, ceea ce ar fi dus la dezavantaje vizibile în plan economic. Vedem astăzi însă că absența unor noțiuni științifice de bază, dar și absența gândirii critice are, în contextul pandemiei de Covid-19 consecințe mult mai grave.
Soluția găsită de Comisie pentru a opri trendul descendent a fost să încurajeze statele să introducă în programe educația științifică bazată pe investigație (n.r. Inquiry Based Science Education – IBSE). În raportul Science Now, Comisia Europeană arăta că IBSE stimulează interesul pentru știință al elevilor de toate nivelurile, asigură o mai bună participare la ore, crește motivația profesorilor și gradul de cooperare între principalele categorii de stakeholderi – profesori, cercetători, mediu de business, părinți, autorități locale. Statele au putut accesa bani de la UE pentru a crește calitatea educației științifice, după ce au fost dezvoltate programe cu finanțare europeană, menite să creeze rețele internaționale de implementare a IBSE.
Consultați aici Harta educației științifice bazate pe investigație în Europa. Stadiul implementării IBSEîn 18 țări europene plus Turcia
