Acasă Actualitate INTERVIU Antonia Pup, despre școala online: Fiecare elev și profesor trebuie să...

INTERVIU Antonia Pup, despre școala online: Fiecare elev și profesor trebuie să aibă acces la un dispozitiv

Foto: arhiva persoanala Antonia Pup

Unul dintre cei mai activi adolescenți preocupați de educația tinerilor de astăzi este Antonia Pup, fost Președinte al Consiliului Național al Elevilor. Antonia a luat 10 pe linie la bacalaureat. Foarte des, Antonia este invitată la dezbateri și discuții pe educaționale ca reprezentant al elevilor, având un discurs coerent și punctând problemele reale cu care se confruntă școala românească. De asemenea, Antonia scrie și pe blogul Adevărul despre teme de educație, având deja mulți cititori și susținutători în spațiul virtual.

Interviu realizat de Oana Vasiliu

Cum ai început să faci proiecte educaționale?

Implicându-mă în mișcarea de reprezentare a elevilor, de la nivel școlar, județean, național și european, învățând care sunt pârghiile sistemului prin care putem genera schimbarea și cunoscând mecanismele legale prin care ne putem apăra drepturile, în calitate de beneficiari direcți ai sistemului educațional.

Ce a însemnat pentru tine experiența Consiliul Național al Elevilor?

Un mijloc pentru reprezentarea nevoilor și intereselor elevilor din România; nu pot vizualiza o organizație sau alta drept un scop în sine, ci mai degrabă un mecanism prin care noi, cetățenii, putem contribui la mișcarea lucrurilor, la schimbarea în bine a unei stări de fapt. În acest caz, a fost vorba despre încălcarea sistematică a dreptului la educație de către autoritățile statului român.

Ești unul dintre cei mai activi și vocali tineri când vine vorba despre educație. Cum gestionezi
mesajele de la oamenii care nu au aceeași viziune ca tine?

De cele mai multe ori nu citesc comentariile răutăcioase. Am stomac, de aceea nu mă afectează balastul lipsit de fundament al unor persoane care preferă să mă blameze gratuit. Îmi plac dezbaterile și apreciez un argument bun atunci când îl aud. Din punctul meu de vedere, dezvoltarea societății apare doar atunci când există o dezbatere, motiv pentru care inclusiv în activitatea mea post-CNE încerc să contribui, argumentat, la orientarea dezbaterii publice către problemele de fond identificate în sistemul de învățământ.

Criza pandemică a schimbat radical felul în care ne raportam la școală. Cum crezi tu că ar trebui să arate școala astăzi?

Un prim obiectiv trebuie să fie asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din România. Sub nicio formă nu trebuie să ne gândim că sistemul de învățământ trebuie să arate așa cum arată înainte de 11 martie 2020, momentul când cursurile s-au suspendat pe fondul situației epidemiologice. În opinia mea, Școala (cu Ș mare) ar trebui să arate astfel: profesori serioși, profesioniști, care să intre la fix la ore și să nu susțină industria meditațiilor, să nu o gireze, sindicate care să militeze pentru o salarizare corectă, nu una care să susțină falsa performanță, o școală modernă în mediul rural, în care fiecare elev și fiecare profesor să se angreneze într-un proces de educație remedială pentru a recupera decalajele existente și programatice, elemente de inteligență artificială introduse în procesul educațional, toți elevii și toți profesorii să aibă competențe digitale superioare, nu doar cele de bază. Nu în ultimul rând, cred că Educația trebuie să continue cu lideri fermi, imbatabili, care să cunoască problemele de fond ale sistemului și să nu le cosmetizeze electoral. Să promoveze măsuri nepopulare, dar eficiente. Educația are nevoie de astfel de lideri, fie că vorbim despre miniștri sau de directori.

Cum vezi tu școala online?

Fiecare elev și fiecare profesor trebuie să aibă acces la un dispozitiv, dar nu orice dispozitiv. Tablete pentru elevii din ciclul primar și preșcolari, laptopuri – pentru elevii din ciclul gimnazial, liceal și cadrele didactice. Actualul Ministru al Educației comite abuz în serviciu nerespectând Legea 109/2020, care stipulează foarte clar acest lucru. Pentru ca școala online să fie accesibilă și eficientă, este necesară operaționalizarea Bibliotecii Școlară Virtuală, cu conținuturi adaptate elevilor cu cerințe educaționale speciale și elevilor cu dizabilități, în mai multe limbi, la toate disiciplinele de studiu. În fapt, nu s-a făcut nimic nici pentru această măsură. Cred, de asemenea, că ar trebui să digitalizăm administrarea școlilor, să transparentizăm activitatea printr-un Catalog școlar electronic, gratuit și accesibil tuturor elevilor, profesorilor și părinților.

Pledez pentru introducerea elementelor de intelingență artificială în școli. Cercetătorii argumentează necesitatea utilizării unor astfel de instrumente pentru elevii cu autism, de exemplu. Cred că simpla transpunere în varianta .pdf a manualelor este o măsură necesară, dar nu suficientă. Avem nevoie de resurse educaționale deschise cu adevărat calitative, de exemplu laboratoare care să folosească intelingență artificială pentru proiectarea conținuturilor STEM.

Cum au fost interacțiunile cu colegii în perioada carantinei? Prin ce metode ați ținut legătura?

Chiar dacă am absolvit un colegiu național, am făcut ore online la o singură disciplină: istoria. Foloseam Google Classroom, iar procesul educațional a fost unul calitativ și eficient, asta pentru că domnul profesor Sorin Codaț, căruia îi mulțumesc pentru îndrumare, și-a canalizat atenția, energia și eforturile pentru a ne pregăti în vederea susținerii examenului de Bacalaureat. Întrebarea mea este: dacă noi, la un colegiu național, am făcut puțină spre deloc școală online, cum credeți că a continuat educația pentru acei elevi din România rurală?

Cum crezi tu că am putea diminua fenomenul de bullying?

Cine crede că doar prin câteva campanii de informare firave vom putea elimina, de la rădăcina, problema bullyingului, înseamnă că abordează problema superficial. Bullyingul este interzis prin lege, văd că legea asta nu se implementează în școală altfel decât printr-o altă… comisie. Ineficient și, cumva, tipic statului român. Orice problemă întâlnim în arhitectura sistemului educațional, o rezolvăm cu o comisie, planuri anuale (îmi aduc aminte de cele cincinale). Bullyingul se naște și din sărăcie, motiv pentru care este esențial ca autoritățile să vegheze asupra respectării dreptului la educație, prin asumarea unor măsuri coerente, precum garantarea accesului la educație digitală și transportul gratuit.

În dimensiunea educațională, este important ca elevii să aibă acces la consiliere psihologică de calitate, iar profesorii să respecte programa școlară și să completeze, unde e cazul, cu conținuturi despre violență, combaterea delicvenței juvenile, rasism, sexism, xenofobie. Nu sunt adepta soluțiilor universale; din păcate, căutarea acestui dușman invizibil (interesant aici este eseul lui Umberto Eco – Cum ne construim dușmanul) este înrădăcinat în cultura noastră. Am scris mai multe despre subiect în blogul meu de pe Adevărul: https://adevarul.ro/news/societate/de-s-au-batut-fetele-targu-jiui-dincolo-narativul-cliseic-1_5f5b3f305163ec4271e034c0/index.html

De ce este importantă educația?

Educația este singura șansă pentru salvarea societății noastre și dezvoltarea tuturor sectoarelor, de la cel economic la cel de protecție socială. Nu putem avea relansare economică fără educație. Nu în ultimul rând, dreptul la învățătură este încetățenit prin Constituția României. Într-un sens mai larg, educația a răsturnat dictaturi, educația este complementară oricărui alt element din viața noastră. Îmi doresc ca Școala să nu mai fie folosită drept un spațiu în care elevii să fie trimiși de gura părinților, ci un mediu sigur de dezvoltare.

De ce ar trebui să își continue un tânăr din ziua de azi studiile?

Tehnic vorbind, nivelul educației/formării profesionale ale unui tânăr sunt direct proporționale cu venitul său, cu nivelul de trai. Din punctul meu de vedere, lipsa consilierii școlare de calitate în ciclul liceal se transformă într-o rată din ce în ce mai mare a abandonului școlar în primul an de studii superioare. Un alt aspect pe care doresc să îl punctez este reprezentat de faptul că ruta vocațională nu este suficient de dezvoltată în țara noastră, iar mentalitatea de tipul – du-te la facultate, să îți mai iei și tu o diplomă – este toxică. Pentru o mai bună inserție pe piața muncii, sectorul învățământului dual trebuie potențat la maximum, iar mediul academic trebuie să își redobândească statutul de promotor al performanței într-un anumit domeniu. Adică nu fabrici de diplome.

Pe de altă parte, sistemul educațional românesc este disfuncțional din perspectiva faptului că învățarea pe tot parcursul vieții nu este valorificată. Sfatul meu pentru copii și tineri este: învățați, pentru că nu o faceți decât pentru voi înșivă. Nu pentru o diplomă, nu pentru părinții voștri, pentru voi.

Citiți și: Antonia Pup, elevă de 10 la BAC 2020: „Orban, ține-ți banii că eu nu am nevoie de ei”

Antonia PUP, președintele CNE, critică lipsa dezbaterii privind transportul elevilor: Unde sunt elevii în toată situația asta?