Federația Asociațiilor de Părinți din România cere Guvernului și președintelui Klaus Iohannis să aloce cel puțin 10% 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din fondurile cuvenite din Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Părinții au scris premierului Florin Cîțu și președintelui Iohannis
Scrisoare deschisă trimisă de părinți:
Educația nu reprezintă o „cheltuială” – conform afirmaţiilor dumneavoastră -, ci o investiție care are un rol major în ceea ce ar trebui să reprezinte viitorul acestei țări. Este ştiut, şi trebuie să recunoaştem, că fără o finanțare corespunzătoare, sau cu o finanțare care merge într-un procent major doar către componenta salarială, educația rămâne la stadiul de deziderat politic.
Domnule Prim-Ministru, suntem conştienţi că trecem printr-un context pandemic şi că bugetul național trebuie constituit responsabil, dar avem obligaţia să constatăm şi să acceptăm cu aceeaşi responsabilitate, că lipsa finanțării corespunzătoare din ultimii 10 ani a condus la o scădere drastică a calităţii sistemului educațional.
Federaţia Naţională a Părinţilor, solicită alocarea a 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din fondurile cuvenite din Planul Naţional de Redresare și Reziliență, denumit în continuare PNRR.
Intenția de alocare a 3%, sau maximum 6%, doar din componenta de împrumuturi (16,7 miliarde euro) sau din granturi (13,8 miliarde euro), este insuficientă pentru necesitățile educației. Suma totală este pentru un exercițiu financiar de 6 ani. Un procent de 10% din 30,5 miliarde euro reprezintă, cu aproximaţie, 500 milioane euro/an, adică un plus de 0,2% din PIB, anual.
Plusul nu este foarte mare, dar poate ajuta la modul real sistemul educaţional, dacă acești bani merg către digitalizarea sistemului, programe adaptate, laboratoare, școli „verzi” și alte componente ce țin de logistică școlară. PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în decembrie 2026.
Educaţia nu reprezintă o cheltuială, o povară pentru bugetul statului, ci o investiţie pe termen lung, constantă, care se regăseşte în fiecare dintre cei 6 piloni principali care stau la
baza PNRR:
- Tranziția spre o economie verde: școli sustenabile și investiții în cercetarea universitară;
- Transformarea digitală: investiții în baza materială și umană a școlilor și a universităților de profil și în creșterea calității resursei umane;
- Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă: educarea şi creşterea calităţii resursei umane pentru profesionalizarea forței de muncă, adaptată la cerințele reale ale piețeii muncii din România și din Uniunea Europeană;
- Coeziunea socială și teritorială: reducerea abandonului școlar și a șomajului în rândul
tinerilor; - Sănătate și reziliență instituțională: cabinete medicale școlare, ridicarea standardelor de calitate privind pregătirea viitoarelor cadre medicale;
- Copii, tineri, educație și competență
Investitia în educație, prin avantajele pe care le creează reprezintă plus valoare la nivelul întregii societăţi prin: cariere profesionale, studii superioare, salarii mai mari și, indirect, taxe mai mari și venit în PIB. Investiția în educație reprezintă, practic, investiția în viitorul României pentru calitate şi competitivitate la nivel global. Astfel, pentru ca politica educaţională a României să se situeze, cu adevărat, la standarde europene, este imperios necesar să se țină cont de Raportul Comisiei pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentului European care vizează punerea în aplicare a spațiului european al educației.
În acest sens, Stimate Domnule Prim-Ministru, vă adresăm rugămintea să analizaţi solicitarea noastră şi să dispuneţi demersurile necesare în vederea alocarii unui procent de 10% din suma totală a PNRR pentru educaţie