Mai multe asociaţii de elevi s-au alăturat unui demers iniţiat de Societatea Academică Română adresat Guvernului şi Parlamentului prin care propun ca anul şcolar să aibă un număr mediu de zile echivalent cu cel din primele 10% ţări în topul testărilor PISA, începerea cursurilor la 1 septembrie 2021 în următorul an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, considerând că vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală.
„Dreptul la educaţie este un drept garantat de Constituţia României, dar şi de Convenţia privind drepturile copilului. An de an, structura anului şcolar este dezbătută la nivelul Ministerului Educaţiei, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînţelegeri: vrem vacanţă mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la şcoală vara, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiţionat, elevii nu pot merge la şcoală iarna, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere şi aparate de încălzire. În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajaţi, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educaţie de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă şcoală, de mai multă cunoaştere, de acces extins la ştiinţă şi alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanţii au ezitat, ani la rând, să ne ofere răspunsuri punctuale”, afirmă organizaţiile semnatare, reunite în Coaliţia „Mai multă şcoală pentru copiii României”.
Acestea invocă un Raport referitor la programul şcolar în Europa, din care rezultă că România este una dintre cele 3 ţări europene care au cele mai puţine zile de şcoală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta şi Albania,. Conform aceluiaşi raport, realizat de Agenţia Executivă pentru Educaţie a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice), analiza făcută pe anul şcolar în curs arată că la polul opus se află Danemarca şi Italia, cu 200 de zile de şcoală, iar jumătate din ţările/regiunile europene au între 170-180 de zile şi în alte 17 ţări/regiuni, zilele de şcoală variază între 181 – 190.
„Într-un an şcolar având doar 33-34 de săptămâni, programa şcolară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educaţional devenind unul fuşerit (competenţele ajung să fie achiziţionate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii şi profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat. Totuşi, cum se face că, deşi încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcţional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obţinând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acţiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de şcoală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educaţional care să urmeze principiile echităţii şi calităţii. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului şcolar astfel încât vacanţa de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanţă ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învăţământ: în România, dreptul la educaţie s-a transformat într-un drept la vacanţă”, susţin membrii Coaliţiei „Mai multă şcoală pentru copiii României”.
Ce revendică Coaliţia „Mai multă şcoală pentru copiii României”:
- Iniţierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an şcolar), un număr obţinut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experţi educaţionali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de şcoală din primele 10% ţări în topul testărilor PISA;
- Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an şcolar din Uniunea Europeană şi plasarea acestor soluţii pe un loc fruntaş în dezbaterea parlamentară şi în comunicarea dumneavoastră publică;
- Extinderea actualului program de educaţie remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat şi pe perioada vacanţei de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educaţie este certă. Activităţile remediale, găzduite de şcoli, să poată fi organizate şi cu sprijinul voluntarilor şi/sau al organizaţiilor neguvernamentale;
- Începerea cursurilor pentru anul şcolar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învăţare şi a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a şcolilor;
- Vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;
- În acelaşi timp, nu doar numărul de zile este important, ci şi structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activităţi sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea şcolilor şi să dea dovadă de responsabilitate. Şi, mai ales, este important ce şi cum învaţă elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educaţie. Solicităm crearea de spaţiu în structura anului şcolar, dedicat planificării, formării, reflecţiei şi învăţării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum şi pentru colaborarea cu colegii din şcoală în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare, în interesul elevilor.
- Elevii din învăţământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminaţi prin faptul că pentru ei anul şcolar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul şcolar valabil pentru toţi ceilalţi liceeni, pornind de la principiul că învăţământul tehnic şi profesional ar trebui să fie mai aplicat şi mai puţin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu);
- Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învăţământ, prin finanţarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educaţie remedială în şcoli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanţi, reparaţii capitale şi investiţii în baza materială a şcolilor);
- Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru şcoli şi pentru copiii din România (masă caldă în şcoli, unităţi de învăţământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi şi palate ale copiilor în care să se desfăşoare orele de educaţie remedială şi activităţi extraşcolare, biblioteci şcolare moderne).
„Viitorul educaţiei ne priveşte pe toţi. Timp de peste un an de zile, aproape un milion de copii ai României au fost privaţi de dreptul la educaţie, neavând acces la educaţie online, iar situaţia epidemiologică nu a facilitat accesul la educaţie de calitate pentru prea mult timp, aspect care a favorizat accentuarea unor decalaje deja existente între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban – apreciem că efectele ne vor afecta la nivel societal, dacă nu luăm măsuri urgente acum. Dacă aceste măsuri nu sunt asumate ferm şi transpartinic, inacţiunea va afecta toate domeniile societăţii, făcând dezvoltarea României şi creşterea calităţii vieţii un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politică a celor care guvernează sau vor guverna ţara”, conchid semnatarii apelului.
Iniţiator este Societatea Academică din România, iar semnatarii sunt: Asociaţiile Elevilor din Constanţa, Bucureşti şi Ilfov, Bacău, Mureş, Maramureş, Asociaţia Vâlceană a Elevilor, Roma Education Fund, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, Organizaţia Salvaţi Copiii România, World Vision România, Asociaţia Şcolilor Particulare, Fundaţia Hope and Homes for Children România.
Apelul este adresat Guvernului şi Parlamentul României, în atenţia: premierului Florin Vasile Cîţu, vicepremierului României, co-preşedintelui Alianţei USRPLUS, Dan Barna, vicepremierului României, preşedintelui UDMR, Hunor Kelemen, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, co-preşedintelui USRPLUS, europarlamentarul Dacian Cioloş, preşedintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, preşedintei Comisiei de învăţământ, tineret şi sport din Senatul României, Monica Anisie, preşedintei Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, Natalia Intotero.