Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) critică faptul că anul universitar 2021-2022 începe, dar problemele acute ale studenților nu au fost rezolvate.
Ce spun studenții:
- Pentru studenții de anul I, 12,2% dintre facultățile universităților din România care au publicat până astăzi scenariul de funcționare pentru debutul anului universitar 2021-2022 vor începe integral online, în timp ce 52,2% vor funcționa hibrid (cursuri – online, seminare și laboratoare – fizic) și 35,59% integral fizic.
- În același timp, este important de subliniat că va fi o strategie perdantă dacă se consideră că inițierea în mediul universitar se poate realiza pentru acești studenți fără adaptarea la contextul pe care l-au avut în liceul desfășurat cel puțin parțial online și fără evaluări diagnostice și remedii.
- Pentru ceilalți studenți, 12,2% dintre universități vor începe în scenariul online, 52,88% în scenariul hibrid și 34,92% integral fizic.
- Centrele de vaccinare promise și facilitățile pentru studenții vaccinați au rămas până acum, cu excepții notabile la o parte dintre universități, simple anunțuri care întăresc cauzele lipsei de mobilizare pentru vaccinare. Chiar și cu măsuri energice și respectarea cu strictețe a normelor sanitare, universitățile marilor centre universitare vor putea fi puse în fața riscului semnificativ de a reintroduce scenariul integral online la câteva săptămâni de la începerea anului universitar, după ce studenții s-au cazat în cămine sau în chirie.
- Deși pandemia putea reprezenta contextul în care căminele studențești, recunoscute pentru condițiile insalubre, puteau fi renovate, studenții se vor întoarce la aceleași condiții, dar cu mai puține locuri în mai multe universități din cauza restricțiilor sanitare. De parcă nu ar fi fost de ajuns, creșterea prețurilor la energie și gaz ar putea fi o lovitură decisivă pentru studenți, dacă Guvernul României și universitățile nu găsesc de urgență o soluție pentru a atenua aceste creșteri, prin subvenții specifice pentru studenții căminiști și cei care stau în chirie.
- În așteptarea sumelor primite prin PNRR sau programele operaționale care încă nu sunt definitivate, nu există investiții guvernamentale în digitalizarea universităților, în infrastructură sau în formarea cadrelor didactice. Cu toate acestea, există riscul ca majoritatea studenților să ajungă să învețe, din nou, în scenariul de funcționare online.
- Deși tendința statelor europene a fost de a se axa, în această perioadă critică pentru studenți, pe dimensiunea socială a educației, comparativ cu anul trecut, studenții vor începe anul universitar 2021-2022 fără dreptul la transport feroviar gratuit, fără actualizări minimale ale cuantumului burselor studențești sau ale burselor etnicilor români de pretutindeni (în ciuda creșterii costurilor de viață), fără strategii naționale pentru incluziune sau abandon universitar, așa cum și-a și asumat România la nivel internațional.
- În schimb, s-a reglementat verificarea antiplagiat a tezelor de doctorat din perioada 1990-2016. Deși măsura este pozitivă, fiind solicitată de ANOSR încă din 2015, în lipsa unor norme metodologice clare și a unor reguli de procedură stabilite la nivel național, acest proces fie nu se va putea desfășura optim, fie va fi un simplu exercițiu de imagine.
- Disconfortul psihic și neliniștile cu privire la viitorul profesional au marcat viețile studenților în pandemie. Cu toate acestea, decizia statului e să mențină aproape 30 de lei/student/an pentru activitățile de consiliere psihologică și consiliere în carieră, fondul de dezvoltare instituțională fiind singurul care oferă facilități directe de finanțare din bugetul de stat.
- Desigur, dacă constrângerea era exclusiv bugetară, până acum studenții trebuiau să deja 25% în toate structurile universitare, inclusiv în alegerea rectorului. Indiferent dacă Guvernul își mai asumă sau nu programul de guvernare, așteptăm să inițieze cu celeritate demersurile pentru reglementarea acestui drept.
- Promisiunile au fost, în schimb, pentru studenți la ordinea zilei – strategii naționale (cea din perioada 2015-2020 este sub 20% implementată), Programe de Guvernare care au fost uitate mai rapid decât au apucat să fie publicate în Monitorul Oficial, sau, mai nou, așteptarea acțiunilor concrete din „România Educată”.
„Începerea unui an universitar ar trebui să fie nu doar un moment al festivităților, ci și al reflecției asupra condițiilor vieții studențești. Din acest punct de vedere, însă, sunt mai puține lucruri care pot fi considerate faste. Dacă vrem să avem învățământ performant, de calitate, pe care tinerii să dorească să-l acceseze, e departe de a fi suficient doar să afirmăm asta. Urmează un an cu provocări majore – fie că vorbim de situația financiară a studenților sau de implementarea efectivă a unei rute de parcurs pentru a moderniza pe bune sistemul de învățământ superior, lecție pe care pandemia nu o putea transmite mai răspicat. Studenții nu vor să rămână cu promisiuni și cu un paravan în spatele căruia ascundem realele probleme” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.
Citiți și: Scenariile școlilor pentru săptămâna următoare: 54 de localități au incidența de peste 6/1.000
Document CNSU: Relaxarea rămâne până la incidența de 6/1.000| Cum arată noile măsuri
Florin Cîțu: Copiii între 6 și 12 ani nu vor mai fi testați la peste 3 peste la mie VIDEO
Cât sunt salariile din învățământ: de la debutant până la gradul I – perioada 2016-2021
Când se adoptă restricțiile. Cele patru scenarii posibile
Programul „Masa caldă” în școli a redus abandonul școlar. Mai mulți parlamentari vor să îl extindă
Timișora intră în carantină în weekend. Sute de îmbolnăviri în școli
Liceenii români se pot înscrie în programul FLEX, finanţat de Departamentul de Stat al SUA
Când va apărea formularul pentru intenția de vaccinare pentru elevi. Ce spune Sorin Cîmpeanu
Burse de studiu în Marea Britanie pentru elevii de clasa a X-a
Covid-19: Peste 69.000 de elevi învață online
Raport UNICEF: Milioane de copii au o alimentație deficitară
