Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar cere printr-o adresă mai multe informații de la Ministerul Sănătății despre situația îmbolnăvilor cu COVID -19. Cererea vine după ce a fost lansat draftul cu normele pentru deschiderea școlilor, care curpinde inclusiv o declarație pe propria răspundere a părinților care își trimit copiii la școală. „Vă atragem atenţia că declaraţia pe proprie răspundere care implică atragere răspunderii penale nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor. Ȋnţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ”, arată părinții în adresa oficială.
Citiți și: ULTIMA ORĂ Ministerul Sănătății a publicat normele privind deschiderea anului școlar
Citiți și: Cum arată declarația pe proprie răspundere a părinților pentru trimiterea copiilor la școală
Când se stabilește scenariul pentru începerea școlii: 10 septembrie, data limită
Noul an școlar: Masca este obligatorie pentru toți elevii/ Preșcolarii nu sunt obligați să o poarte
Adresa oficială a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți:
Având ȋn vedere draftul ordinului pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19 şi ţinând cont de nemulţumirea şi confuzia părinţilor cu
privire la ȋnceputul anului şcolar, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) solicită următoarele informaţii:
- situaţia referitoare la numărul de copii și tineri (grupa de vârstă 2 – 19 ani) infectaţi cu SARS-CoV2 şi care au făcut COVID-19 de la ȋnceputul stării de urgenţă şi până acum:
o numărul total de cazuri pozitive;
o numărul copiilor și tinerilor asimptomatici;
o numărul total de copii și tineri cu boala manifestă;
o numărul de copii și tineri cu boli asociate;
o numărul de copii și tineri cu cazuri grave (ATI)/decedaţi;
o informaţii pe grupe de vârstă (2-6 ani – grădiniţă; 6-10 ani şcoală primară 10 –15 ani şcoală gimnazială 15 –19 ani liceu) bolnavi/ cu boli asociate/ cazuri grave (ATI)/ decedaţi;
o informaţii pentru fiecare judeţ ȋn ceea ce priveşte situaţia copiilor și tinerilor infectaţi cu SARS-CoV2 care au făcut COVID-19.
- procentul de copii și tineri din grupa de vârstă 2 –19 ani, raportat la numărul total de persoane bolnave de COVID-19, astfel:
o procentul de copii și tineri (2 – 19 ani) asimptomatici, din numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;
o procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme uşoare şi medii de boala COVID-19, din totalul de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;
o procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme grave (internate ȋn ATI) raportat la:
- numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR;
- numărul total de persoane cu COVID-19 internate în ATI; o procentul de copii (2 – 19 ani) decedaţi din numărul total de personae decedate din cauza COVID-19.
- intervalul de timp în care un copil/un tânăr din grupa de vârstă 2 -19 ani a fost internat ȋn spital, după cum urmează:
– numărul minim de zile de spitalizare;
– numărul maxim de zile de spitalizare;
– numarul mediu de zile de spitalizare. - studii realizate la nivel naţional, european sau prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, referitoare la infectarea cu SARS-CoV2 a copiilor: cât de repede se infectează, cât de repede transmit virusul, dacă ȋl transmit etc., studii care pot ajuta părinţii să ȋnţeleagă mai bine posibilitatea ȋmbolnăvirii copiilor şi a transmiterii virusului către alţi copii sau adulţi.
- Considerăm că astfel de situaţii/studii pot ajuta familiile pentru a lua o decizie ȋn privinţa participării fizice a copiilor la şcoală sau pentru a ȋnţelege de ce s-a luat hotărârea că şcoala poate ȋncepe prin aplicarea scenariului verde.
- motivul pentru care Ministerul Sănătăţii refuză ca familia elevilor că poată opta ȋntre ȋnvăţămantul on-line şi cel clasic, așa cum reiese din draftul ordinului.
De asemenea, vă atragem atenţia că declaraţia pe proprie răspundere care implică atragere răspunderii penale nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor.
Ȋnţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ.
FNAP-IP doreşte ca Ministerul Sănătăţii să colaboreze faptic, nu doar scriptic, cu reprezentanţii UAT-urilor şi unităţilor de ȋnvăţământ, prin Consiliile de Administraţie, astfel ȋncât să fie ȋndeplinite ȋn totalitate cerinţele draftului emis, mai exact prin implicarea directă a unor reprezentanţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP). Din păcate, constatăm că reprezentanţii DSP-urilor ȋşi exercită doar funcţia de control, ignorând-o pe cea de ȋndrumare.
Considerăm că rolul Ministerului Sănătăţii nu trebuie să se limiteze doar la elaborarea unui document/draft fără asumarea de responsabilităţi, impunând doar direcţii pentru părinţi şi conducerile unităţilor şcolare fără a acţiona ȋn plan local, prin experţii Direcţiilor de Sănătate Publică.