Universitatea din Bucureşti a cumpărat cu 6,45 milioane de euro imobilul din strada Pitar Moş nr. 7-13, care găzduieşte Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, printr-un contract încheiat cu Congregatio Jesu.
Potrivit unui comunicat al Universităţii din Bucureşti, transmis joi AGERPRES, clădirea administrată în ultimele şase decenii de Universitatea din Bucureşti şi intrată definitiv în posesia UB este, prin suprafaţă şi volum, a patra dintre cele peste 30 de imobile din patrimoniul Universităţii, după Palatul Universităţii din Bucureşti, clădirea din Complexul Panduri a fostului Azil Elena Doamna şi Palatul Facultăţii de Drept.
Într-un mesaj transmis de Congregatio Jesu România, citat în comunicat, se arată că „şcoala de pe strada Pitar Moş a fost, începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, un spaţiu sacru dedicat culturii, educaţiei şi formării tinerelor din Bucureşti”.
„Pe porţile lui au fost primite, deopotrivă, fiicele regilor noştri, ale miniştrilor, ambasadorilor, negustorilor, dar şi cele ale unor simpli cetăţeni. Astfel, interculturalitatea şi interconfesionalitatea se îmbinau armonios cu educaţia civică, cu pregătirea pentru a deveni cetăţene angajate şi responsabile ale societăţii româneşti. Ne bucurăm că acest spaţiu a fost încredinţat unui colegiu profesoral cu viziuni şi perspective foarte largi, umaniste, cu o mare deschidere şi capacitate de înţelegere, precum şi cu dorinţă de a colabora cu noi, ţinând astfel atât porţile instituţiei, cât şi inimile lor deschise pentru Congregaţia noastră. Ne dorim ca spiritul care a dăinuit atâtea decenii şi în atâtea generaţii de eleve să continue în acest spaţiu dedicat culturii, educaţiei şi formării!”, se precizează în mesajul Congregatio Jesu România.
Clădirea din Pitar Moş are o istorie de aproape 160 de ani, fiind timp de aproape o sută de ani cea mai bună şcoală catolică de fete din Bucureşti.
Inaugurată la 10 octombrie 1858, Şcoala de fete ‘Sfânta Maria’ a funcţionat sub patronajul Bisericii Catolice până în 1948, când a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Institutul ‘Maxim Gorki’.
Ulterior, clădirea a devenit sediu al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.
Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregatio Jesu, imobilul urma să fie eliberat de Universitate în următorii patru ani şi jumătate.
