Acasă Actualitate Sondaj: Şase din 10 copii ucraineni vor clase speciale în şcoli româneşti

Sondaj: Şase din 10 copii ucraineni vor clase speciale în şcoli româneşti

Foto: Ministerul Educației

Aproape trei sferturi (73%) dintre copiii ucraineni care se află în România şi-au continuat educaţia la distanţă, urmând online programa din Ucraina, 7% dintre aceştia şi-au întrerupt complet educaţia, în vreme ce 6% au frecventat şcolile româneşti, unde s-au organizat clase speciale cu predare conform programei ucrainene şi cu profesori din ţara de origine, doar 1% fiind înscrişi ca audienţi în sistemul românesc de educaţie, arată un sondaj Salvaţi Copiii.

Totuşi, analizând opţiunile mamelor cu privire la continuarea educaţiei copiilor pe durata şederii în România, cea mai frecvent exprimată (pentru 64% dintre copii) este continuarea educaţiei în sistem ucrainean, în cadrul unor clase speciale organizate în şcolile româneşti, în timp ce pentru aproape un sfert dintre copii (24%) mamele ar prefera o integrare treptată, prin parcurgerea unui an pregătitor în sistem ucrainean, dar cu predare intensivă a limbii române, urmat de integrarea în sistemul românesc, arată datele sondajului online realizat de Salvaţi Copiii România pe un eşantion bazat pe răspunsurile a 344 de mame provenind din Ucraina şi aflate pe teritoriul României împreună cu copiii lor, integraţi în programul de asistenţă umanitară al organizaţiei.

Numărul total de copii indicat de respondente este de 610, dintre care 493 de vârstă şcolară (5 – 17 ani).

Pentru doar 9% dintre copiii ucraineni, soluţia aleasă ar fi cea a integrării directe în sistemul românesc, alături de colegi de clasă români şi cu o predare intensivă a limbii române. Diferenţa de 3% este reprezentată de copii ai căror mame ar prefera o altă variantă.

Andrei (7 ani) şi Bogdan (9 ani) au supravieţuit ca prin minune unui atac în care casa lor din Cernihiv a fost complet distrusă. Au urmat trei luni grele, cu multe drumuri prin patru ţări: Ucraina, Moldova, Bulgaria şi România. Acum, cei doi fraţi locuiesc în Bucureşti, unde vin la Şcoala de vară a Salvaţi Copiii România. Au fost în tabără, cu copiii din centrul educaţional al organizaţiei şi au reuşit să ia primele lecţii de limba română.

În directă legătură cu variantele preferate de continuare a educaţiei este necesar să analizăm şi nivelul de cunoaştere a limbii române de către copiii ucraineni. Astfel, aproape trei sferturi dintre ei (71%) nu cunosc deloc limba română; 28% au început să înveţe limba română, dar nu au atins un nivel care să le permită continuarea educaţiei în limba română; doar 1 din 100 de copii ucraineni au învăţat bine limba română sau o ştiau înainte de sosirea în România, fiind de etnie română.

Astfel întrebate care consideră că ar fi principalele obstacole care îngreunează integrarea copiilor ucraineni în sistemul românesc de educaţie (întrebare cu răspuns multiplu), cele mai multe mame (90%) au indicat barierele lingvistice.

Următorul cel mai frecvent indicat obstacol este reprezentat de lipsa de certitudine cu privire la durata şederii în România şi perspectivele de viitor (45% dintre mame). Diferenţele între programa ucraineană şi cea românească (33%) şi dificultăţile legate de procesul de echivalare a studiilor urmate în Ucraina (15%) reprezintă alte bariere frecvent indicate, în timp ce o eventuală respingere a copiilor ucraineni de către colegii sau profesorii români nu pare a reprezenta un motiv frecvent de îngrijorare, fiind indicată doar de 12, respectiv 10% dintre mamele din Ucraina.

În ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor în perioada situată între sosirea în România şi vacanţa de vară, observăm că cei mai mulţi dintre ei (73% din numărul total de copii ai respondentelor) şi-au continuat educaţia la distanţă, urmând online programa ucraineană, 7% şi-au întrerupt complet educaţia, 6% au frecventat şcoli româneşti unde s-au organizat clase speciale. Diferenţa de 11 procente este reprezentată de alte situaţii (copii sub vârsta şcolară, copii care au sosit în România după începerea vacanţei etc).

În ceea ce priveşte încrederea mamelor în capacitatea statului român de a asigura condiţiile necesare pentru continuarea educaţiei copiilor ucraineni începând cu anul şcolar 2022/2023, se remarcă faptul că aproape jumătate dintre respondente (46%) au indicat niveluri ridicate de încredere (foarte încrezătoare şi încrezătoare), în timp ce 19% dintre ele înclină spre lipsa de încredere (foarte neîncrezătoare sau neîncrezătoare). Diferenţa de 36 de procente este reprezentată de cele care manifestă o atitudine neutră (nici încrezătoare nici neîncrezătoare) sau au optat să nu răspundă la această întrebare.

De la declanşarea acestei crize umanitare până în data de 24 august, Salvaţi Copiii a oferit asistenţă umanitară complexă pentru 166.950 de persoane, dintre care 94.062 de copii ucraineni şi 72.888 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse). Aceştia au primit alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, pampers, suzete, biberoane, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături şi alte produse de imediat ajutor, cartele tele-fonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoţional, traducere şi consiliere in-formaţională – materiale de informare în limba ucraineană (informaţii despre procedura de azil, mijlo-ace de călătorie, spitale, harta şi adresele centrelor pentru solicitanţii de azil etc.).

Totodată, 412 copii ucraineni sunt integraţi în Şcolile de vară ale organizaţiei, în Bucureşti, Constanţa, Suceava, Iaşi, Brăila şi Braşov.

Perioada de colectare a răspunsurilor a fost 20 iulie-20 august 2022.

Situaţia mamelor: vârsta medie la nivelul eşantionului este de 36,5 ani, cu o valoare mediană de 36 de ani; la nivelul eşantionului, media numărului de copii este de 1.77, cu o valoare mediană de 2; cele mai multe respondente se află în oraşele: Constanţa (107), Bucureşti (77), Suceava (54) şi Iaşi (41); în ceea ce priveşte situaţia ocupaţională/ profesională, 79% dintre respondente nu lucrează, 12% lucrează cu normă întreagă, iar 9% cu normă parţială.

Articolul precedentKlaus Iohannis, de Ziua Limbii Române: Face parte din identitatea noastră, iar noi avem datoria de a o proteja şi cultiva
Articolul următorCe vor preda profesorii la clasa a IX-a. Au fost publicate reperele metodologice