Acasă Actualitate De ce să mai dai azi la Jurnalism? Argumentele lui...

De ce să mai dai azi la Jurnalism? Argumentele lui Antonio Momoc, decanul FJSC: În contextul exploziei de fake news, este mare nevoie de jurnaliști profesioniști

Foto: pixabay.com

Coronavirusul a schimbat admiterea la facultate din acest an. Cele mai multe facultăți nu mai dau examen, ci se bazează pe notele de la bacalaureat. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București nu face excepție, și anul acesta la admitere cere un eseu motivațional și ia în considerare notele de la BAC și din liceu.  Conf. univ. dr. Antonio Momoc, decanul FJSC, vorbește într-un interviu pentru StiriEdu.ro despre condițiile din acest an de la admitere și despre profilul viitorului student. Înscrierea începe miercuri – 8 iulie – și are loc pe platforma Admitere.fjsc.unibuc.ro până pe 14 iulie. Anul acesta FJSC scoate la concurs, la buget, 45 de locuri la Comunicare și Relații Publice, 45 de locuri la Jurnalism și 24 de locuri la Publicitate.

Interviul pe scurt:

  • Proba de creativitate s-a transformat într-o probă de eseu motivațional care include elemente de narațiune și argumentare, în funcție de specializare. Candidații trebuie să argumenteze de ce vor să facă această specializare.
  • Profilul candidatului: cineva căruia îi place să citească și să scrie, cineva care este atras de scriitură, care este înclinat să vorbească, să aibă opinii argumentate, să fie informat.
  • În anul universitar 2021-2022, facultatea va introduce o specializare în zona de digital pe care studenții o pot urma în limba engleză, și pe zona de publicitate, și la jurnalism.

StiriEdu.ro: De ce ar mai trebui să fie absolvenții de liceu atrași de jurnalism?

Antonio Momoc: Cred că în cotextul în care discutăm astăzi despre social media, despre explozia de fakenews, de proliferarea știrilor false și a inducerii publicului în eroare, tocmai în acest context este cu atât mai multă nevoie de profesionalism în difuzarea știrilor și în colectarea lor, în verificarea lor. Și o bună parte dintre candidați, dintre cei care sunt atrași de jurnalism pentru a face un altfel de jurnalism, decât cel cu care suntem obișnuiți – cel senzaționalist. Foarte mulți vor să facă jurnalism profesionist.

StiriEdu.ro: Pandemia de coronavirus a schimbat modul în care facem jurnalism, dar a adus și o nouă criză economică pentru presă.

Antonio Momoc: Evident că această criză poate să afecteze foarte multe redacții. S-a mai întâmplat asta și în 2010, și atunci multe redacții din România au fost afectate. Dar ceea ce s-a întâmplat atunci, și cu atât mai mult se va întâmpla și acum, a fost că foarte mulți jurnaliști s-au orientat spre domeniul digital. Această zonă este extrem de atractivă, și cele mai multe tranzacții merg în această zonă. Pe de altă parte, nu toți tinerii vor să fie angajați ai unor patroni. Foarte mulți dintre ei au interesul să-și deschidă propriile lor mici afaceri, instituții de presă. În 2010 a fost o explozie a ceea ce noi numim jurnalism alternativ. Aici mă gândesc la recorder.ro, Casa jurnalistului, Decât o Revistă, făcute de foști studenți de ai noștri. Aceste redacții sunt unele de succes, au dovedit că fac jurnalism profesionist.

StiriEdu.ro: Cât de viabil este jurnalismul online în România în condițiile în care informația este gratis?

Antonio Momoc: În România, informația este gratis pentru că asta este o informație greșită cultivată în spațiul public din România, din păcate. Nimic nu este gratis. De aici vin multe probleme de drepturi de autor, de reputație, pentru că foarte mulți fură identitatea. Aceasta este o problemă pentru dezvoltarea presei online.

StiriEdu.ro: Cum se desfășoară admiterea la FJSC în acest an în contextul coronavirusului?

Antonio Momoc: De regulă, intrau pe baza unor probe care țineau de verificarea cunoștințelor în limba română și pe de altă parte a creativității, a talentului lor pentru scriitura de presă. Anul acesta însă am transformat proba de creativitate într-o probă de eseu motivațional, care include aceste elemente de narațiune și argumentare, în funcție de specializare. În specializarea Jurnalism, Publicitate și Relații Publice, candidații trebuie să argumenteze de ce vor să facă această specializare. La Jurnalism au de povestit o situație care i-a determinat să vină la jurnalism, au de argumentat ce activitate extracurriculară i-a determinat să vină la facultate- la relații publice, și pentru publicitate- să spună ce reclamă i-a impresionat pentru a vrea să facă și ei publicitate. 40% din notă este reprezentată de acest eseu motivațional. 20% vine din nota finală de la BAC, apoi 20% din nota la limba română de la bacalaureat și 20% din nota este dată de media notelor obținute la limba străină din liceu. Ar fi fost extrem de complicat să asigurăm participarea unui număr mare de candidați la examen, riscurile de îmbolnăvire sunt mari.

StiriEdu.ro: Care este profilul candidatului admis?

Antonio Momoc: Cineva căruia îi place să citească și să scrie, cineva care este atras de scriitură, care este înclinat să vorbească, să aibă opinii argumentate, să fie informat, ne interesează limba străină pentru că e important pentru un jurnalist să vorbească cel puțin o limbă străină. Nu contează profilul liceului pe care l-au urmat.

StiriEdu.ro:  În ce măsură jurnalismul poate să fie o profesie de vocație? Știi de la început că ai talent pentru asta?

Antonio Momoc: Mulți își descoperă vocația asta pe parcurs. Sunt și unii care știu foarte clar că or să fie jurnaliști, sunt interesați de ce se întâmplă în jur și în lume. Cred că vocația de a fi jurnalist se și învață, se și descoperă. Tu poți să ai o motivație, o pasiune, dar fără muncă și fără a învăța cum să pui întrebările nu poți să faci jurnalism.

StiriEdu.ro:  Cu ce cursuri noi îi primiți anul acesta pe studenți?

Antonio Momoc: Noi suntem foarte conștienți de schimbările care se produc la nivelul industriei, fie că ne referim la publicitate, fie că ne referim la relații publice sau jurnalism. Folosim foarte mult digitalul. De exemplu, eu pentru relații publice și publicitate țin un curs în care partea cea mai consistentă este legată de fake news, despre cum le identificăm și contracarăm. Cursurile de comunicare online, de publicitate online sunt introduse de 2-3 ani.

StiriEdu.ro: Cât la sută din cursuri folosesc mijloace de predare online și sunt despre online?

Antonio Momoc: Cred că jumătate sunt despre online. Toate cursurile teoretice au o pondere foarte mare din zona online. Cursurile care să livreze deprinderi de presă tradițională s-au perimat odată cu industria. Aceste cursuri au dispărut natural. Ceea ce ne-am propus pentru anul universitar următor este o specializare în zona de digital în limba engleză, și pe zona de publicitate și la jurnalism. Vrem să pregătim studenții pentru România și pentru piața Uniunii Europene. La aceste cursuri pot veni și candidați din diaspora care vor să studieze în limba engleză. Noi avem ca țintă promovarea acestor programe prin intermediul ambasadelor și să-i atragem pe românii din străinătate.

StiriEdu.ro: Cât de pregătiți sunteți să începeți anul universitar onlline?

Antonio Momoc: Noi am vrea să începem cursurile față în față. Dar dacă pe parcurs se întâmplă să revină un al doilea val de coronavirus, suntem pegătiți să ținem toate cursurile online. Dacă suntem pregătiți mental e o altă discuție. Uneori, oricât intenet ai avea tot sunt dificultăți tehnice. Sunt foarte multe dezavantaje, dar trebuie să spunem că tocmai că avem internet și device-iuri învățământul universitar, cel puțin în București, nu s-a oprit.

StiriEdu.ro: Care este procentul studenților care se angajează?

Antonio Momoc: În urmă cu mai mulți ani, acum 5-10 ani, noi ne lăudam cu o inserție de 70% în ceea ce au studiat. În ultimii ani nu pot să confirm așa ceva. În bună măsură invit pe foști absolvenți la evenimentele noastre sau la cursuri. Nu pot să dau un procent despre numărul de studenți care se angajează.

StiriEdu.ro: Câți dintre profesorii care predau la facultate, și la jurnalism și la celelalte specializări, au lucrat în domeniu?

Antonio Momoc: Cei mai mulți dintre ei, mai mult de jumătate, au lucrat la un moment dat în presă sau în agenții de publicitate sau de PR, sau lucrează în continuare. Cei care nu au lucrat niciodată sunt mai degrabă excepția.

Articolul precedentTITULARIZARE 2020: Calendarul modificat al examenului, în Monitorul Oficial
Articolul următorStudenții nu vor dizolvarea CNATDCU/ „Nu vrem anestezierea mecanismelor de verificare de la nivel național”