Directorii de școală interimari să fie aleși de către consiliul de administrațíe în situația vacantării funcțiilor în unitățile de învățământ preuniversitar, arată o inițiativă legislativă USR PLUS.
Inițiatorii proiectul de la USR PLUS spun că posibilitatea cât mai multor cadre didactice de a candida la funcția interimară prin eliminarea cerinței apartenenței la Corpul Național de Experți în Management Educațional. În plus, asigură stabilitatea necesară actului de management prin posibilitatea revocării, pe parcursul anului de interimat, de către consiliul de administrație sau consiliul profesoral al școlii.
„Ne dorim ca toate funcțiile de conducere din sistemul de învățământ preuniversitar să fie ocupate prin concurs, la care să participe cât mai multe cadre didactice. Îmi doresc concursuri transparente prin care funcțiile de director de școală să fie ocupate de cadre didactice competente și profesioniste. Descentralizarea, autonomia unităților școlare împreună cu profesionalizarea managementului școlar reprezintă obiectivul mandatului meu de parlamentar. Voi iniția propuneri legislative și voi urmări implementarea acestora pentru a mă asigura că la finalul mandatului obiectivul meu este îndeplinit’’, a spus Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru Muncă și Protecție socială din Senat și membru în cadrul Comisiei de Învățământ, Tineret și Sport.
Citiți și Cîmpeanu: Examenul pentru directori va avea loc pe 27 iulie
„Prin acest proiect facem un pas important spre implicarea comunității în viața școlii. Consiliul de administrație reunește elevii, părinții, profesorii, autoritățile locale și este o punte către toți actorii importanți din comunitate. Atingem un punct major din programul de guvernare atunci când creștem puterea de decizie a consiliului de administrație: implicarea acestuia în procesul de selecție a managementului unității de învățământ se va reflecta direct în calitatea vieții școlare a copiilor noștri. Este un semnal că schimbarea trebuie să aibă în centru elevii”, a spus Silvia Dinică senator USR PLUS membru în Comisia de Învățământ, Tineret și Sport, unul dintre co-semnatarii proiectului
Anul acesta vor fi organizate concursuri naționale pentru ocuparea funcțiilor de director din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat. La finalul lunii august vor expira toate mandatele directorilor, dar și detașările în interesul învățământului. Aproximativ 10.000 de directori vor fi numiți din pixul inspectorilor școlari. Având în vedere că până la momentul expirării interimatelor nu vor fi finalizate concursurile naționale, ne dorim să dăm posibilitatea școlilor de a-și desemna directorii interimari, prin decizia directă a Consiliului de Administrație.
Proiectul este semnat de 70 de senatori și deputați din Parlamentul României.
Lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale 1/2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 98 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, lit. l), cu următorul cuprins:
,,l) desemnează cadrul didactic pentru funcția vacantă de director sau director adjunct în condițiile prevăzute la art. 258.”
2. La articolul 246, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
,,(4) Prin excepție de la alin. (3), în lipsa cadrelor didactice membre ale corpului naţional de experţi în managementul educaţional, în cazul vacantării funcțiilor de director sau director adjunct al unităților de învățământ de stat și particulare, al unităților conexe ale învățământului preuniversitar și al unităților de învățământ pentru activități extrașcolare pot fi numiți în funcţii de director sau de director adjunct, până la organizarea concursului, cadre didactice titulare cu definitivarea în învățământ care nu sunt membre ale corpului naţional de experţi în managementul educaţional.”
3. La articolul 2541, alineatul (1) se modifică și va următorul cuprins:
,,(1) Personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul învăţământului, pentru ocuparea unor posturi din unități, respectiv instituții de învăţământ şi unităţi conexe, la solicitarea acestuia, precum şi pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a conducerii inspectoratelor şcolare, a caselor corpului didactic şi a funcţiilor de îndrumare şi de control în inspectoratele şcolare. Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.”
4. La articolul 2541, alineatul (3) se abrogă.
5. La articolul 258, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, al unităţii conexe a învăţământului preuniversitar, și al unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director sau director adjunct se stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director sau director adjunct participă, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, un reprezentant al părinţilor și un reprezentat al Consiliului Județean al Elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București.”
6. La articolul 258, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,Directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat care a ocupat funcția pe baza concursului poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, respectiv al inspectoratului școlar al municipiului Bucureşti, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului profesoral. În această situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului sau a directorului adjunct al unităţii de învăţământ.”
7. La articolul 258, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:
,,(51)În cazul în care directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ de stat care a ocupat funcția pe baza detașării în interesul învățământului ca urmare a hotărârii consiliului profesoral, acesta este eliberat din funcție prin hotărârea motivată a consiliului profesoral la propunerea a 2/3 din membrii consiliului profesoral. Inspectorul școlar general emite decizia de încetare a detașării în interesul învățământului.”
8. La articolul 258, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(7) În cazul vacantării funcţiei de director sau director adjunct, conducerea interimară este preluată de un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului școlar, după cum urmează:
(i) Cu 30 de zile înaintea vacantării funcției sau cel târziu în termen de 10 zile după vacantarea acesteia, după caz, consiliul profesoral desemnează prin vot secret, cu majoritatea din totalul membrilor, cadrul didactic care va prelua funcția de director. Art. 246 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
ii) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (i), se organizează al doilea proces de vot, la care participă numai primii 2 candidați care au primit cel mai mare număr de voturi. Procedura de vot se reia până când unul dintre cei doi candidați întrunește majoritatea din totalul membrilor consiliului profesoral.
(iii) În cadrul procedurii prevăzute la (i) și (ii) participă, fără drept de vot, la cerere, un reprezentant al părinților, un reprezentant al Consiliului Școlar al Elevilor și un reprezentant al organizației sindicale.
(iv) Inspectorul școlar general emite decizia de detașare în interesul învățământului pentru cadrul didactic desemnat de consiliul profesoral al respectivei unități de învățământ în maximum 10 zile lucrătoare de la momentul comunicării procesului-verbal.”
9. La articolul 258, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(8) După emiterea deciziei de detașare în interesul învățământului, directorul desemnat semnează contract de management administrativ-financiar cu primarul, respectiv cu primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, sau, după caz, cu preşedintele consiliului judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ, devenind ordonator de credite.”
10. La articolul 258, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alin. (9), cu următorul cuprins:
,,(9) Alin. (7) și (8) se aplică în mod corespunzător și în cazul vacantării funcțiilor de director sau director adjunct din cadrul unităților conexe ale învățământului preuniversitar și al unităților de învăţământ pentru activităţi extraşcolare.”
11. La articolul 258, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins:
,,(10) În cazul unităților de învățământ particulare, propunerea și decizia de desemnare a directorului sau a directorului adjunct aparține persoanei juridice fondatoare cu care încheie contracte de management, iar decizia de numire se aduce la cunoștința inspectoratului școlar.”
12. La articolul 284, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, în condiţiile alin. (6) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (7), poate fi numit prin detaşare în interesul învăţământului în funcţii vacante de conducere, în condițiile art. 258, respectiv în funcții de îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii.”
Art. II. Prin derogare de la art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, prevederile prezentei legi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
Expunere de motive
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale 1/2011 cu modificările și completările ulterioare
I. PREAMBUL
Prezenta inițiativă legislativă își propune ca prin modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 (în continuare Legea Educației) să revalorizeze funcția de director și de director adjunct a unităților școlare din sistemul preuniversitar de învățământ și să corecteze carențele legislative care, în realitatea obiectivă, au creat o serie de probleme de interpretare normativă într-o totală disonanță cu spiritul legii cadru.
Credem că doar un cadru normativ coerent și suplu poate prezenta garanțiile legale privind legalitatea statutului de director și de director adjunct a unităților școlare, în lumina principiilor care guvernează sistemul preuniversitar de învățământ consacrate atât la nivel constituțional, legal, cât și de liniile diriguitoare privind actul de guvernare asumat de Guvernul României pentru anii 2021-2024 privind dezideratele de îmbunătățire și dezvoltare ale sistemului educațional.
Plecând de la dezideratul obiectivelor prioritare pentru Educația din România care sunt reprezentate de creșterea gradului de autonomie și descentralizare a unităților școlare, atunci suntem conștienți că managementul unităților școlare trebuie pe de o parte să beneficieze de un cadru legal coerent și simplu, iar pe de altă parte trebuie să i se confere acel statut de independență care să creeze premisele ca decizia să se ia la nivelul școlii, în interesul școlii, ferind astfel comunitatea școlară de imixtiunile centrului.
Interesul învățământului nu poate rămâne un concept abstract, opac care să creeze o perspectivă generală, mult prea largă, asupra sistemului de învățământ, ci această noțiune reprezintă de fapt suma intereselor fiecărei comunități școlare. Fiecare școală, fiecare grădiniță, fiecare unitate de învățământ conexă se bucură de o serie de particularități care fac imposibilă incidența unor decizii uniforme venite de la centru. În acest caz, directorul nu trebuie să mai fie privit ca fiind un mandatar al ministerului în teritoriu, un reprezentant al statului, ci mai degrabă, un lider al comunității școlare care militează pentru buna gestionare a unității sale școlare, bucurându-se de un grad sporit de autonomie. Autonomia este factorul generator de responsabilitate, iar asumarea unor decizii corecte trebuie să se realizeze în acord cu particularitățile fiecărei unități școlare.
În acest sens, prezenta lege vine să corecteze viciile legislative generate de modificări și completări numeroase care au pervertit dezideratele inițiale ale Legii Educației. Ținând cont și de realitățile sistemului de preuniversitar și fructificând dialogul cu actorii educaționali, considerăm că această lege reprezintă un prim pas pentru reașezarea cadrului normativ pe o serie de fundamente juridice corecte, coerente și complete.
II. DIAGNOZA situației actuale privind directorii și directorii adjuncți din unitățile școlare. Considerații de fapt și de drept
Practica ultimilor 30 de ani în Educație a fost în sensul centralizării sistemului de învățământ, diminuând orice formă de autonomie a unităților școlare și implicit, derobarea de orice responsabilitate și putere de decizie a managementului unităților școlare. În ciuda direcțiilor strategice de la nivel european care începeau să susțină consolidarea ideii de descentralizare a învățământului, în virtutea principiului subsidiarității, adică a luării deciziei cât mai aproape de nevoile celor pentru care se decide, România a ales să centralizeze arhitectura instituțională a unităților școlare, dirijând și asigurând controlul dintr-un singur punct: Ministerul Educației.
În acest sens, inspectoratele școlare, instituții publice deconcentrate, în disonanță cu obiectivul lor de a asigura îndrumarea și consilierea unităților școlare, și-au arogat atribuții de control din ce în ce mai mari, având în vedere că destinul fiecărei comunități școlare se dorea a fi dictat de la ,,centru”. Legea Educației, în forma inițială promulgată în data de 10.01.2021, a transpus o nouă viziune, prin care se urmărea ca școlile să poată căpăta mai multă autonomie în ceea ce privește alegerea directorilor și directorilor adjuncți de către consiliile de administrație a unităților școlare.
În acest sens, atribuția organizării concursurilor pentru ocuparea funcției de director și director adjunct revenea consiliului de administrație al fiecărei unități școlare. Mai mult, modalitatea de numire a directorilor, în speță, concursul public, impunea o serie de garanții privind calitatea și performanța managementului școlar dar și ferirea actului educațional de ingerințele intereselor pur politice.
În ciuda acestor modificări de bun augur pentru sistemul de învățământ, modificările care au operat ulterior pe conținutul Legii Educației pe de-o parte au distorsionat viziunea inițială a Legii Educației 1/2011, iar pe de altă parte au creat un vid legislativ care a fost suplinit în mod defectuos și nelegal prin ordine de Ministru care fac parte din legislația secundară și care nu pot legifera la nivel primar, întocmai cum prevede art. 78 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă: ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.
II.I. Modificările aduse Legii Educației în ceea ce privește modalitatea de organizare a concursului directorilor
1. Prin Ordonanța de Urgență 49/2014 Legea Educației s-a modificat astfel:
1.1. Eliminarea prevederii privind organizarea concursurilor pentru directori de către consiliul de administrație. Această prerogativă a revenit în sarcina Inspectoratelor Școlare Județene, fapt care încalcă atât viziunea Legiuitorului din 2011, cât și raționamentul Curții Constituționale și al Avocatului Poporului redate în decizia 992/2012 a CCR: prin adoptarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 s-a creat cadrul legal pentru realizarea descentralizării sistemului de educaţie şi implementarea principiilor de reformă stabilite în Pactul naţional pentru educaţie, semnat şi asumat de toate segmentele politice implicate. Din expunerea de motive la Legea educaţiei naţionale reiese faptul că şcoala este o instituţie de educare şi formare, şi nu o instituţie politică, tocmai de aceea directorii trebuie să fie oameni ai comunităţii, nu ai unui partid politic, iar deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, descentralizarea oferind şcolii oportunitatea de a-şi câştiga rolul central şi poziţia de prestigiu în cadrul comunităţii. (opinia Avocatului Poporului).
Mai mult, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt rezultatul unei opţiuni a legiuitorului, care, pe de o parte, a dorit să lase luarea unor decizii de acest tip (referitoare la raporturile de muncă) în sarcina comunităţilor locale, conferind competenţe cu caracter decizional în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar de stat, întrucât acestea cunosc mai bine realităţile locale, iar, pe de altă parte, a transferat luarea deciziei de desfacere a contractului de muncă în sarcina consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ compus din membrii comunităţilor locale pentru raţiunile mai sus înfăţişate. (Decizia 992/2012 CCR)
1.2.Prerogativele de validare a concursului pentru directori trec din sarcina consiliului de administrație a școlii, în sarcina consiliului de administrație a ISJ.
2. Prin Ordonanța de Urgență 96/2016 Legea Educației s-a modificat astfel:
2.1. S-a trecut de la concursul organizat de ISJ, la concursul național, dispus de Ministerul Educației și organizat prin inspectoratele școlare.
2.2 Modifică prevederile Legii Educației în sensul creării posibilității Ministerului Educației să ,,legifereze” prin Ordin de Ministru toate aspectele privitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor pentru directori și directori adjuncți.
2.3. S-a lăsat în sarcina Ministerului Educației modalitatea de numire a comisiilor de concurs privind unitățile conexe și unitățile extrașcolare.
II.II. Concluzii preliminare privind modificările survenite asupra Legii Educației
În ceea ce privește art. 257 – art. 261, din 2011 și până în prezent, prin intermediul Ordonanțelor de Urgență (a căror urgență nu poate fi acceptată din analiza expunerilor de motive) Guvernul a modificat în mod radical viziunea Legiuitorului în următoarele sensuri:
a) prerogativa organizării concursurilor pentru directori și directori adjuncți a trecut din sarcina consiliului de administrație al școlii în sarcina consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean în ceea ce privește organizarea;
b) concursul pentru directori și directori adjuncți a devenit un concurs național coordonat de Ministerul Educației;
c) s-a creat cadrul prin intermediul căruia Ministerul Educației să poată impune prevederi subsecvente cu scopul explicitării normelor primare prevăzute în Legea Educației;
d) s-a lăsat în sarcina Ministerului Educației constituirea și organizarea comisiilor privind concursul pentru (i) unitățile conexe ale sistemului de învățământ preuniversitar și (ii) unitățile pentru activitățile extrașcolare.
Prin toate aceste modificări s-au produs o serie de consecințe grave în ceea ce privește statutul directorilor și directorilor adjuncți. Din punct de vedere legislativ, tehnica de reglementare prezintă grave vicii de fond și de formă, creând o serie de viduri legislative și de carențe suplinite în practică prin legislația secundară. Din punctul de vedere al viziunii legiuitorului primar, concepția privind descentralizarea deciziei privind managementul către consiliile de administrație ale școlilor a fost profund viciată prin încercarea continuă de centralizare a puterii de decizie. Prin acestea, rolul inspectoratelor școlare a crescut în mod substanțial, iar rolul consiliile de administrație ale școlilor a fost diminuat, fiind derobat de toate atribuțiile legale care îi confereau autonomie.
II.III. Perspectiva europeană privind statutul directorilor unităților școlare
Direcția proceduri, sinteză, studii și evidență legislativă din cadrul Direcției Generale Legislative a Senatului României a transmis, la solicitarea inițiatorului, o analiză comparativă privind Statutul juridic al directorilor de școli în unele state ale Uniunii Europene.
În tabelul comparativ, se poate releva statutul juridic al directorilor unităților de învățământ preuniversitar din unele state ale UE, dar și, acolo unde a fost identificat, modul de numire pe funcțiile de director.
| Țară | Mod de numire pt. director | Statut juridic al directorilor |
| Croația | Prin concurs de către consiliul școlar cu avizul Ministrului | Personal contractual cu mandat de 5 ani |
| Franța | Nivel primar – profesor din școală Nivel secundar – ales prin concurs | |
| Grecia | Prin concurs | Funcționar public cu mandat de 3 ani |
| Italia | Perioadă de probă de 1 an | Personal contractual |
| Letonia | Numit de autoritatea publică locală | Funcționar public |
| Lituania | Concurs organizat de autoritatea locală Evaluat periodic de către instituții autorizate de Ministerul Educației | – |
| Luxemburg | Inspectorii autorității educaționale locale manageriază mai multe unități școlare | – |
| Polonia | Numiți de organul de conducere a școlilor | – |
| Cehia | Fondatorul școlii organizează concurs | Funcționar public |
| Slovenia | Numit de consiliul școlar cu avizul Adunării academice, comunității școlare, Ministerul Educației | Profesori cu atribuții de management |
| Spania | Numit de comitetul școlar | Profesor care urmează program de formare |
Se remarcă astfel că în majoritatea statelor analizate, ocuparea funcției de director se realizează prin concurs, iar prerogativa numirii aparține, de cele mai multe ori, autorității publice locale sau organului de conducere al unității școlare (numit și consiliu de administrație, comitet școlar, consiliu școlar etc.)
Foarte elocvent în această discuție este și Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 30.05.2017 privind Dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viațăcare apreciază următoarele: Creșterea autonomiei școlilor a condus, în multe țări, la o mai mare responsabilitate pentru directorii de școli. Acest lucru le permite directorilor de școli să reorganizeze orarele și abordările adoptate la nivel de clasă, să stimuleze dezvoltarea școlilor și să repartizeze responsabilitățile în cadrul unui grup mai larg de angajați. Cu toate acestea, aceste schimbări necesită resurse și sprijin adecvate. Recrutarea, pregătirea și dezvoltarea profesională a directorilor de școli reprezintă un factor esențial pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.
II.IV. Nevoia socială identificată
În fapt, la momentul de față, mandatele directorilor numiți pe baza concursului național din 2016 au ajuns la termen. În ianuarie 2021, lipsa organizării concursurilor pentru directori și directori adjuncți la termen a generat o situație dificilă, rezolvată aparent de prevederile în vigoare. Prin intermediul detașării în interesul învățământului, la nivel național, în urma centralizării datelor solicitate de inspectorii școlari generali au fost înlocuite aproximativ 800 de persoane care obținuseră funcția prin concurs național cu alte cadre didactice de la alte unități școlare sau chiar de pe raza altor unități administrativ-teritoriale.
Doar cu titlu de exemplu, la Colegiul Național ,,Costache Negruzzi” din Iași, Inspectorul Școlar General a numit-o prin detașare în interesul învățământului pe fosta Președintă a Comisiei de Învățământ a Camerei Deputaților, deputat PSD în legislatura 2016-2020.
Iată așadar, că detașarea în interesul învățământului a devenit un instrument discreționar la îndemâna inspectorului școlar general prin intermediul căruia, funcțiile vacante de director sunt ocupate de alte persoane decât cele care ar fi fost îndreptățite din punct de vedere moral să le ocupe până la organizarea de noi concursuri.
Totodată, s-a ivit următoarea situație: ce se întâmplă în momentul vacantării funcțiilor de director din cadrul unităților conexe ale învățământului preuniversitar și al unităților de învățământ de activități extrașcolare?
Legea Educației prevede la art. 99 că unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, iar art. 100 alin. (1) teza I prevede că palatele şi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ pentru activităţi extraşcolare.
Dacă Legea Educației prevede la art. 258 modul de organizare a concursului pentru funcțiile de director ale unităților conexe sau ale unităților de învățământ pentru activități extrașcolare, legea nu prevede normele de trimitere privind modalitatea de desemnare a interimarilor, în ipoteza vacantării funcțiilor de director de unitate conexe sau de unitate de învățământ pentru activități extrașcolare.
III. PROGNOZĂ. Ce ne propunem
Prezenta inițiativă legislativă reprezintă un prim pas de corectare a anumitor incoerențe legislative, dar și de a asigura pe de-o parte stabilitatea de care trebuie să se bucure managementul unităților școlare, unităților conexe și unităților de învățământ pentru activități extrașcolare, iar pe de altă parte de a începe reconstrucția viziunii inițiale a Legii Educației care presupunea un grad ridicat de autonomie a modului de desemnare a managementului școlar prin atribuirea școlii a deciziei de desemnare a directorului acesteia.
La momentul de față, actuala arhitectura instituțională prezintă vicii majore în ceea ce privește eficiența și funcționalitatea sa prin raportare la satisfacerea intereselor legitime și ale nevoilor comunităților școlare. Inițiatorii rămân totuși conștienți că orice încercare de eficientizare și reformare a acestei arhitecturi instituționale trebuie realizată cu precauție, prudență și într-o manieră coerentă. În cei 10 ani de la promulgarea Legii Educației au operat atât de multe modificări și completări legislative care au bulversat și mai tare un sistem deja aflat într-o stare disfuncțională.
Mai mult, ținând cont de perspectiva organizării următorului concurs național privind ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct, inițiatorii înțeleg să nu intervină cu modificări sau completări care să blocheze acest demers, ci doar să repare anumite incoerențe juridice, să asigure o serie minimă de garanții privind transparența și descentralizarea deciziei către unitățile școlare si să readucă în atenția Legiuitorului nevoia imperioasă de modificare structurală a Legii Educației prin raportare la interesele reale ale comunităților școlare, ale elevilor, ale profesorilor și ale societății, în ansamblul său.
Modificările și completările legislative. Argumente
1. Prevederea unui mecanism juridic coerent care să asigure stabilitatea și continuitatea managementului școlar în ipoteza vacantării funcției de director.
În luna august 2021 vor expira detașările în interesul învățământului a tuturor celor aproximativ 10.000 de directori care au susținut concursurile în urmă cu 4 ani. Doar în ianuarie 2021, la expirarea primelor mandate, aproximativ 800 de directori au fost schimbați cu alte cadre didactice prin mecanismul detașărilor în interesul învățământului. Inițiatorii apreciază că un astfel de moment va permite perpetuarea acelorași numiri politice, discreționare prin reînnoirea acelorași detașări pentru anul școlar 2021-2022.
Mai mult, cine va garanta pregătirea, profesionalismul și capacitatea de management a acestor interimari numiți prin decizia inspectoratului școlar general? Cum răspund aceștia în fața comunității școlare?
Dacă directorii care obțin postul prin concurs se bucură de o legitimare în baza legii care prezumă relativ competența și profesionalismul acestora într-o funcție de management obținută în urma concursului, în cazul modalității actuale de desemnare a directorilor interimari nu putem fi de acord cu numiri discreționare hotărâte de către inspectorii școlari generali. În acest sens, considerăm că se impune crearea unui mecanism suplu prin care (i) pe de-o parte interimatul va fi ocupat de un cadru didactic care se bucură de o legitimitate generată de o parte importantă a actorilor educaționali, profesorii, iar (ii) pe de altă parte, procedura instituită asigură atât obiectivismul desemnării cadrului didactic, cât și ferirea comunității școlare de orice imixtiune a unor organisme care pot avea eventuale interese de ordin economic, financiar, politic aflate în antiteză cu interesele comunității școlare.
Astfel, în ipoteza vacantării funcției de director sau director adjunct (situație juridică survenită fie ca expirare a mandatelor, a detașărilor în interesul învățământului dispuse în ianuarie 2021 până la finele anului școlar 2020-2021, fie ca urmare a imposibilității fortuite de exercitare a funcției din cauze de deces, pensionare, boală etc.) într-un interval cu 30 de zile înainte de momentul vacantării (dacă acesta putea fi prevăzut) sau cel târziu în 10 zile de la momentul vacantării (pentru evenimentele neprevăzute, fortuite) consiliul profesoral se va convoca și va decide, prin vot secret, un cadru didactic titular care va prelua mandatul interimar până la organizarea noilor concursuri, dar nu mai târziu de finalul anului școlar. Propunerea se va lua cu majoritatea din totalul membrilor consiliului profesoral. Întâietate vor avea cadrele didactice membre în corpul experților în management educațional. În lipsa acestora, se va aplica art. 246 alin. (4) care oferă vocație generală cadrelor didactice cu definitivarea în învățământ. Mai mult, în cadrul ședinței de desemnare a directorului sau directorului adjunct vor participa fără drept de vot, la cererea acestora, reprezentantul desemnat de Consiliul Școlar al Elevilor, reprezentantul părinților și reprezentantul organizației sindicale. Aceștia au dreptul de a exprima puncte de vedere și de a se asigura că procedurile de vot respectă imperativele legislative. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea din primul tur de scrutin, se organizează al doilea proces de vot, la care participă numai primii 2 candidați care au primit cel mai mare număr de voturi. Procedura de vot se reia până unul dintre cei doi candidați întrunește majoritatea din totalul membrilor consiliului profesoral.
Inspectorul școlar general ia act de hotărârea consiliul profesoral și, în virtutea principiului simetriei, emite decizia de detașare în interesul învățământului a cadrului didactic care i-a fost comunicat de consiliul profesoral al unității școlare în termen de 10 zile de la comunicare. Și de această dată, actul de numire al inspectorului școlar are efect constatator privind hotărârea consiliului profesoral.
Rațiunea de a desemna consiliul profesoral ca fiind organismul cu putere de decizie în cazul vacantării funcțiilor de conducere rezidă în asigurarea unei decizii obiective, în interesul unității școlare. Consiliul profesoral este format din toți profesorii unității școlare care, în mod firesc, își doresc un manager care să satisfacă nevoile particulare ale comunității școlare. Prin participarea reprezentanților elevilor, ai părinților și ai organizațiilor sindicale se conferă acele garanții necesare desfășurării în condiții de legalitate a procedurii de desemnare a directorului sau directorului adjunct interimar.
2. Corectarea carențelor legislative privind normele care reglementează încetarea raporturilor de management ale directorului sau directorului adjunct, precum și respectarea principiului simetriei.
Alineatul (5) al art. 258 conține la ora actuală o serie de carențe și vicii de exprimare care se impun a fi corectate. Mai mult, alineatul (5) se va aplica doar directorilor desemnați în baza concursului, a căror demitere se va realiza simetric în ceea ce privește titularii care au astfel de atribuții legale, în timp ce alineatul nou introdus (51) se va aplica directorilor interimari desemnați de consiliile profesorale.
3. Prevederea normei de trimitere care asigură același mecanism de asigurare a funcțiilor interimare din cadrul unităților conexe și din cadrul unităților de învățământ pentru activități extrașcolare.
Astfel, atât în ceea ce privește palatele copiilor, dar și centrele județene de resurse și asistență educațională, vacantarea funcției de director se va suplini prin același mecanism prevăzut pentru directorii unităților școlare prin aplicarea normelor în mod corespunzător. Prin sintagma ,,în mod corespunzător” se înțelege aplicarea prevederilor generale de la art. 258 alin. (7) ținând cont de eventuale particularități în ceea ce privește modul de organizare și funcționare a unităților conexe și a unităților de învățământ pentru activități extrașcolare.
4. Creșterea gradului de transparență a organizării comisiilor de concurs prin posibilitatea oferită reprezentanților elevilor de a fi observatori.
Având în vedere că în majoritatea actelor normative care prevăd constituirea de grupuri de lucru, comisii sau alte mecanisme generatoare de decizii în sistemul de învățământ, reprezentanții elevilor sunt prezenți, considerăm că se impune ca reprezentanți ai acestora desemnați de Consiliile Județene ale Elevilor / Consiliul Municipal al Elevilor București să poată să aibă rolul de observatori, alături de reprezentanții sindicatelor și ai părinților în cadrul concursului pentru directori de unități școlare.
5. Legiferarea procedurii speciale de desemnare a directorului unităților școlare particulare în ipoteza vacantării funcției.
Este evident că unităților școlare particulare nu li se poate aplica același regim juridic ca celor de stat în ceea ce privește managementul acestora. Ținând cont că această categorie de unități școlare implică la bază existența unei persoane juridice de drept privat și bucurându-se de un grad de autonomie financiară ridicat se impune ca în ipoteza vacantării funcției de director, interimatul să fie preluat de un cadru didactic desemnat de persoana juridică fondatoare.
6. Derogare privind momentul producerii efectelor juridice de către prezenta lege
Ținând cont de obiectul de reglementare al propunerii legislative prin raportare la situația actuală a mandatelor directorilor unităților de învățământ preuniversitar și luând în considerare că la data de 31 august 2021 vor expira detașările în interesul învățământului dispuse de către inspectorii școlari generali în luna ianuarie 2021, se impune ca prezenta lege să își producă efectele juridice la 3 zile după publicarea în Monitorul oficial. În lipsa actualei derogări, prezenta lege ar intra în vigoare la 1 septembrie, moment la care, toate detașările discreționare actuale se vor fi reînnoit.
IV. CONCLUZII
Prin prezenta inițiativă legislativă realizăm doar un pas prin remedierea unor carențe legislative, dar și pentru a reafirma nevoia transparentizării, depolitizării și descentralizării managementului unităților școlare din sistemul de învățământ preuniversitar.
Modificările și completările propuse, pe termen scurt, vor asigura coerența legislativă necesară organizării în cel mai scurt timp a concursurilor pentru directori și directori adjuncți. Totodată, modificările și completările propuse vor obliga Ministerul Educației să pună în acord legislația secundară cu liniile directoare din legislația primară.
Pe termen mediu și lung, actualele modificări vor crea cadrul necesar unor intervenții legislative mult mai profunde menite să consolideze gradul de autonomie al unităților școlare într-o manieră treptată, evolutivă, prin diminuarea constantă a atribuțiilor de control a autorităților publice ierarhic superioare, dar prin sporirea atribuțiilor de îndrumare, asistență și sprijin a acestora.În ANEXA 1 se pot observa în tabel comparativ modificările aduse Legii Educației Naționale 1/2011.
Vă propun astfel, spre dezbatere și adoptare, prezenta inițiativă legislativă.
Senator USR PLUS
Ștefan Pălărie
