Consiliul Național al Elevilor arată că oficialii de la Educație au transmis faptul că bugetul educației este în creștere față de anul 2022, adică de 3,2% din PIB, dar acest lucru are loc în condițiile în care au adunat toate sumele prevăzute la capitolul „învățământ”, incluzând și bugetele locale, județene și ale altor instituții.
Ce spun elevii:
În data de 6 decembrie, a fost publicat, de către Ministerul Finanțelor, proiectul bugetului de stat pentru anul 2023. În ceea ce privește alocările bugetare pentru sistemul național de învățământ, constatăm cu stupoare faptul că Guvernul României a ales să aloce nici mai mult nici mai puțin de 2,1% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului Educației, cel mai mic buget din ultimii ani, contrar tuturor politicilor publice
asumate de stat. Deși oficialii au transmis faptul că bugetul educației este în creștere față de anul 2022, ajungând la procentul de 3,2% din PIB, trebuie să subliniem faptul că diferența de 1,1% este calculată prin adunarea tuturor sumelor prevăzute la capitolul
„învățământ”, incluzând și bugetele locale, județene și ale altor instituții.
Privim cu regret cum o mulțime de oportunități de investiții majore, care ar fi putut aduce o reformă reală în sistemul de învățământ, nu vor fi concretizate, din cauza lipsei de interes manifestate de Guvernul României. Practic, guvernanții au decis să își asume
public, prin aprobarea proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022, încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales în contextul proiectului „România Educată”, care ar fi impus cel puțin o dublare a resurselor
bugetare puse la dispoziția educației.
Chiar dacă finanțarea reprezintă un subiect intens dezbătut în spațiul public în ultimii ani, coaliția de guvernare care se bucură de o majoritate covârșitoare în Parlament ignoră cu bună știință toate efectele devastatoare ale subfinanțării cronice, din care putem aminti doar câteva: creșterea accelerată a ratei abandonului școlar, scăderea interesului absolvenților învățământului superior pentru a intra în profesia didactică din
cauza salariilor infime, deteriorarea bazei materiale a școlilor. Este momentul să ne creionăm o viziune pe termen lung, cu investiții sustenabile în sector, dacă ne dorim cu adevărat să vedem o creștere a calității actului educațional. În caz contrar, singura realizare cu care România se va putea lăuda pe plan european este menținerea poziției codașe în clasamentul alocărilor bugetare din statele europene pentru educație.
Totodată, tragem un puternic semnal de alarmă cu privire la activitatea pur decorativă a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. În urmă cu puțin timp, plenul CNFIP a fost convocat pentru data de 13 decembrie 2022, pe ordinea de zi aflându-se propunerile Ministerului Educației pentru costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2023. Practic, plenul CNFIP va fi pus în situația
penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul educației ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers. Este o dovadă clară a faptului că o structură atât de importantă pentru învățământul preuniversitar este consultată pur formal, fără șanșa reală ca aceștia să poată aduce o modificare benefică propunerilor Executivului.
Consiliul Național al Elevilor condamnă cu fermitate modul în care Guvernul României a tratat problematica finanțării educației și solicită Parlamentului României să își asume amendarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2023, astfel încât sectorul de învățământ să se bucure cu adevărat de o finanțare adaptată nevoilor specifice.
„Deși Guvernul se laudă cu o creștere economică de 2,8%, în loc să vedem investiții sustenabile în educație, vedem, paradoxal, o scădere a bugetului Ministerului Educației, și așa subfinanțat. Ne-am săturat de aceleași lozinci și demagogii pe care le auzim în perioada de elaborare a bugetului și de aceeași atitudine necorespunzătoare a Ministerului Finanțelor, care în loc să aloce resurse în baza necesarului real al sistemului de educație, obligă Ministerul Educației să își fundamenteze bugetul în funcție de resursele financiare care rămân fără destinație după ce alocările pentru sectoarele care reprezintă priorități pentru Guvern sunt făcute. Facem apel la membrii Parlamentului României, a căror
misiune este să acționeze în interesul superior al cetățenilor pe care-i reprezintă, să accepte propunerile ce vor fi transmise de către reprezentanții elevilor, pentru a nu deveni părtași la acțiunile toxice ale guvernanților!”, a declarat Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.
