Acasă Actualitate Elevii cer retragerea ordinului privind obligativitatea cursurilor online/ Cele două scenarii propuse...

Elevii cer retragerea ordinului privind obligativitatea cursurilor online/ Cele două scenarii propuse de Consiliul Național al Elevilor pentru anul școlar 2019-2020

Foto: Facebook CNE

Consiliul Național al Elevilor cere  ministrului Educației și Cercetării retragerea ordinului de ministru care impune obligativitatea desfășurării cursurilor online.  Elevii spun că Ministerul Educației ar trebui să-și ceară scuze publice pentru elevii, părinții și profesorii care au fost dezavantajați de această măsură nefundamentată.

”În cele 44 de zile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor prin intermediul instrumentelor digitale, accentul căzând asupra consolidării materiei deja predate, nu asupra predării de noi cunoștințe elevilor. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Achiziția ar fi urmat să se realizeze în baza unei centralizări realizate de Ministerul Educației și Cercetării prin intermediul inspectoratelor școlare județene”, arată CNE într-un comunicat de presă.

Elevii spun că Ministerul Educației a aprobat Ordinul de ministru nr. 4135/ 21.04.2020, care menționează obligația elevilor de a participa la cursurile online, fără a lua în calcul circumstanțele nefavorabile în care se află unii dintre aceștia, și oferă posibilitatea comiterii unor abuzuri precum folosirea absenței ca mijloc de coerciție.

”Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, condamnă, cu fermitate, modul în care ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a gestionat sistemul educațional pe perioada suspendării cursurilor din cauza pandemiei provocate de coronavirus”, mai spun elevii, care arată și principiile din legea educației care au fost încălcate.

Principiul  echității – Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 stipulează, după cum am menționat anterior, la articolul 12, alineatul (2): „Elevul are obligația de a participa la activitățile de învățare on-line stabilite de unitatea de învățământ.”

La capitolul software disponibil în școli, România se află spre coada clasamentului OECD: circa 65% dintre elevii din medii avantajate învățau în școli unde directorii apreciau că este suficient software disponibil, versus 35% în cazul mediilor dezavantajate.

Principiul  transparenței decizionale și cel al fundamentării deciziilor pe dialog și consultare – Importanța OMEC 4135/2020 pentru sistemul de învățământ preuniversitar nu este neglijabilă, fapt care impunea o dezbatere prealabilă cu toți actorii implicați în sistemul educațional înainte de elaborarea acestui ordin de ministru. Această dezbatere, dar și consultarea publică, esențială înainte de elaborarea oricărei politici educaționale, au lipsit cu desăvârșire.

Principiul calității în procesul de învățare – În cea mai recentă videoconferință realizată de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu  reprezentanții elevilor, părinților, profesorilor și studenților, doamna ministru al Educației și Cercetării a anunțat elaborarea unui ghid care să sprijine profesorii și elevii în procesul de predare- aprofundare-învățare-evaluare, însă realizarea ghidului a fost amânată. De asemenea, educația incluzivă de calitate nu apare în agenda Ministerului Educației și Cercetării, iar problema elevilor cu CES, a elevilor înscriși în școlile speciale, nu a fost adresată până acum de factorii decizionali.

Principiul răspunderii publice – Până în prezent, declarațiile ministrului Educației și Cercetării au fost contradictorii („Nu este necesar să suspendăm cursurile.”, declarație urmată de suspendarea cursurilor), iar Ministerul Educației și Cercetării nu are un plan concret de măsuri pentru perioada următoare, în funcție de evoluția pandemiei de coronavirus.

Elevii propun două scenarii pentru anul școlar 2019-2020:

Scenariu I -Reluarea cursurilor în format fizic va avea loc la finalul lunii mai sau la începutul lunii iunie

În cadrul acestui scenariu, pe baza recomandărilor epidemiologice, elevii au nevoie de garantarea măsurilor de siguranță pentru a se putea întoarce la școală (Guvernul trebuie să achiziționeze măști, substanțe dezinfectante, mănuși și să doteze unitățile de învățământ preuniversitar până la sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie). Fiecare unitate de învățământ preuniversitar trebuie să aibă asigurate aceste dotări cu cel puțin o săptămână înainte de începerea cursurilor.

Tezele vor fi susținute în luna iunie, elevii fiind testați din material parcursă până în 11 martie. Mediile vor fi încheiate cu minimum două note, iar profesorul va pune accent pe dezvoltarea unor strategii de învățare particularizate pe nevoile fiecărui elev.  Examenele naționale și examenele de admitere vor fi susținute în condiții normale, calendarul fiind adaptat contextului actual, în luna iulie 2020. De asemenea, se impune achiziționarea de urgență a echipamentelor pentru elevi și profesori (dispozitive, abonamente de acces la Internet) pentru a se garanta accesul la educație online pentru toți elevii din România (până când școlile vor fi redeschise).  Mai mult decât atât, în cadrul acestui scenariu trebuie valorificată recuperarea la clasă a materiei pierdute.

 Odată cu abrogarea Ordinului de ministru, orele online nu mai sunt obligatorii, ele putând fi folosite drept mijloace de fixare a cunoștințelor. Până în momentul în care elevii vor avea, cu toții, acces la educație online, recuperarea materiei se realizează într-un mod profund inechitabil.

Deciziile din domeniul educației trebuie să aibă în vedere siguranța elevilor, așadar recomandăm ca măsurile de distanțare socială să se păstreze preventiv și să se considere revenirea selectivă pe băncile școlilor. În acest sens, trebuie menținută colaborarea între MEC și Ministerul Sănătății. Comunicarea dintre ministere trebuie să fie bine coordonată, iar măsurile luate să fie transparente.

Consiliul Național al Elevilor susține realizarea unor strategii de recuperare pentru elevii cu nevoi speciale racordate la nevoile acestora; consilierea are un rol esențial în garantarea bunăstării și a sănătății mintale a elevului pe tot parcursul procesului educațional.

Scenariu II -Reluarea cursurilor în format fizic în luna septembrie 2020

În cadrul acestui scenariu, vom lua ca punct de reper întoarcerea elevilor la școală în luna septembrie 2020. Este esențial ca decidenții să ia în calcul acest scenariu, pentru a asigura pregătirea sistemului educațional, indiferent de piedicile care pot apărea pe parcurs.   Se impune, așadar, nu doar achiziționarea de urgență a echipamentelor necesare pentru elevi și profesori, astfel încât toți actorii implicați să aibă acces la educație, ci și formarea cadrelor didactice, în lunile mai – iunie, prin metode online și, eventual, offline, prin intermediul Caselor Corpului Didactic și valorificând, totodată, învățarea de la egal la egal. Cadrele didactice trebuie formate cât mai repede, având în vedere faptul că mulți profesori nu pot preda online, întrucât nu au beneficiat de sprijin în acest sens până acum.

După ce fiecare elev și fiecare profesor va avea acces la resursele digitale, MEC trebuie să implementeze un mecanism tip catalog online, astfel încât metodele de evaluare să fie unitare, iar profesorii nu trebuie să folosească notarea ca mijloc de coerciție, așa cum este stipulat și în Statutul Elevului.

Examenele naționale trebuie susținute offline, când contextual epidemiologic va permite, respectându-se normele de distanțare socială și cele igienico-sanitare. Printr-un acord cu universitățile la nivel național și internațional, MEC trebuie să garanteze faptul că niciun elev nu va fi prejudiciat.

Recuperarea se va realiza, astfel, în regim mixt, atât online, cât și offline, parcursul educațional fiind flexibilizat. Recuperarea online a materiei pierdute este condiționată de formarea prealabilă a cadrelor didactice. Profesorii, fiind formați, vor putea recupera material pierdută cu elevii inclusiv la începutul anului școlar următor, valorificând mijloacele digitale.

Este important ca în următoarea perioadă Ministerul Educației și Cercetării să urmeze  recomandările de la nivel internațional, să centralizeze bunele practici din teritoriu, să ceară feedback structurat de la beneficiarii direcți ai educației și, în baza acelor recomandări și sugestii, să conceapă un ghid care să conțină principiile și liniile directoare pentru întregul proces de predare-învățare-evaluare online.

Pentru a garanta fezabilitatea acestui demers, se impune realizarea unei consultări ample cu toți actorii implicați – elevi, părinți, cadre didactice – pentru ca mai apoi Legea Educației Naționale să fie completată cu articole privind modul în care se realizează predarea și evaluarea online. În momentul de față, procesul educațional în mediul online nu poartă garanția principiului calității, motiv pentru care este necesară o colaborare între MEC și ARACIP pentru elaborarea, în următoarele săptămâni, a unui set de indicatori privind asigurarea și evaluarea calității actului educațional desfășurat în mediul online. Acest set de reglementări trebuie să fie publicat până la finalul lunii iunie 2020.

În final elevii mai propun și câteva măsuri ce ar trebui luate de Ministerul Educației în perioada următoare:

  • abrogarea OMEC 4135/2020 și emiterea unui Ordin de ministru cu prevederi clare, coerente, racordate la realitatea prezentă, după consultarea partenerilor educaționali;
  • asumarea publică de către MEC a unui set de măsuri corespunzător scenariilor identificate și comunicarea transparentă a acestora;
  • realizarea unei informări corespunzătoare a comunității școlare și a societății civile cu privire la discuțiile purtate pe tema educației în forurile europene;
  • identificarea rapidă a surselor de finanțare ce pot fi exploatate pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor și profesorilor
  •  elaborarea unei analize în baza datelor obținute din partea inspectoratelor școlare județene cu privire la numărul elevilor și profesorilor ce nu dispun de device-uri electronice conectate la Internet, utilizabile în procesul de predare-învățare;
  • asumarea unor scuze publice de către ministrul Educației și Cercetării față de elevii și profesorii dezavantajați, care nu au resursele necesare pentru desfășurarea actului didactic, dar și față de părinții care nu le pot asigura copiilor device-uri cu conexiune la Internet, din lipsă de fonduri.