Fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu consideră că şcoala online nu poate înlocui şcoala cu prezenţă fizică şi nu poate să fie o alternativă, ci o soluţie „complementară”.
„Şcoala online nu poate înlocui şcoala cu prezenţă fizică, nu poate să fie o alternativă, ci o soluţie complementară, aşadar se impune revenirea la şcoala faţă în faţă. De asemenea, se impune adoptarea unor măsuri specifice pentru protejarea sănătăţii elevilor şi profesorilor”, a scris fostul ministru al Educaţiei pe Facebook.
În opinia sa, suspendarea cursurilor faţă în faţă a afectat „negativ” procesul didactic de predare-învăţare-evaluare.
„Trebuie încurajate şi susţinute parteneriatele unităţilor de învăţământ cu autorităţile locale, cu firmele şi companiile în vederea sprijinirii procesului de învăţare”, a mai scris fostul ministru. Potrivit Ecaterinei Andronescu, este necesar un plan de intervenţie educaţională pentru cei care nu au avut acces la educaţie online.
Andronescu apreciază că este nevoie de măsuri individualizate pentru fiecare unitate şcolară, în funcţie de condiţiile în care funcţionează.
Printre măsurile propuse de Ecaterina Andronescu se numără trierea epidemiologică zilnică a elevilor efectuată de un cadru medical, termometrizare, dezinfectarea mâinilor; decalarea programului orar de începere a cursurilor pentru a se evita aglomerările la intrarea în unitatea de învăţământ şi în pauzele dintre ore; organizarea orelor astfel încât să fie eliminată mobilitatea elevilor între sălile de clasă.
În opinia sa, ar trebui regândit curriculumul, cu adaptare la situaţia de pandemie, reconsiderate conţinuturile şi formarea remedială pentru cele mai importante lecţii din perioada în care cursurile au fost suspendate.
Printre soluţiile posibile se numără dotarea, „în regim de urgenţă”, a şcolilor cu mijloace informatice care să poată să fie împrumutate elevilor şi profesorilor pentru eventuala trecere în online (prevedere legală); regândirea conţinuturilor orelor de dirigenţie cu orientarea spre motivarea şi instruirea elevilor pentru învăţare/monitorizare/evaluare în online; formarea profesorilor pentru predarea în online, cu precădere în universităţile care au resurse; urgentarea derulării celor două proiecte de digitalizare a şcolilor, proiecte din fonduri europene, semnate în septembrie 2019, cu valoare de circa 100 milioane de euro („care nu au fost demarate şi care prevăd resurse financiare pentru tehnologie şi realizarea unei platforme naţionale cu resurse educaţionale deschise – manuale în format electronic, lecţii online, soluţii de eLearning etc”);
Citiți și: Școlile vor avea un regulament de funcționare adaptat la pandemia de coronavirus
Modelele pentru Evaluarea Națională 2021 vor fi revizuite/ Anisie: Pregătim un calendar de simulări
Elevii din București vor merge pe rând la școală/ Toate școlile vor aplica scenariul galben
