Cum pot fi folosite orele de limba și literatura română pentru a-i învăța pe elevi să deosebească o știre falsă de una adevărată? În contextul în care fenomenul fake news ia amploare, tot mai mulți profesori înțeleg că e nevoie să-i ghideze pe elevi să învețe elemente de media litaracy/educație media, astfel încât elevii să poată detecta singuri când au de-a face cu o știre neadevărată.
Centrul pentru Jurnalism Independent îi sprijină pe profesorii de limba română prin programul „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media” să le predea elevilor noțiuni de educație media și în același timp să îi ajute să-și dezvolte gândirea critică. Până acum, în program au fost incluși 92 de profesori de la toate disciplinele, de la licee din toată țara, 38 dintre aceștia fiind de limba și literatura română.
Unul dintre acești profesori este Monica Halaszi, profesoară de limba română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, care se află printre primele participante la acest program.
Pentru ea, programa de limba română este cea mai potrivită pentru a-i atrage pe elevi să învețe altfel. Monica Halaszi a început să facă lecții de media literacy cu elevii ei în urmă cu trei ani, când a intrat în program.
Anul acesta a avut două clase de a unsprezecea cu care a făcut media literacy, clase cu ai căror elevi a început să lucreze din clasa a noua. „Conform programei trebuie să abordezi textul jurnalistic, diverse tipuri de texte nonficționale, de exemplu textul juridic. Prin urmare tu, ca profesor, ai libertatea să faci ceea ce simți că e necesar să faci pentru dezvolta competențe de media literacy. Manualul e doar un auxiliar”, spune profesoara.
Și-a dat seama că interesul copiilor pentru media este mare încă de la primele lecții. „La finalul clasei le-am cerut să-mi spună trei lucruri pe care le-au învățat. Din cei 56 de elevi cred că vreo 50 au răspuns că ceea ce au învățat ține de educația media. Adică faptul că știu cum să verifice informații, cum să verifice dacă o poză asociată unui articol e originală sau e o prelucrare, le-a plăcut modul cum s-au deconstruit textele litarare. Pentru mine a fost semnul că îi interesează. Iar dovada clară că le place și a prins foarte repede la ei a fost când un elev de-al meu a comentat unui alt profesor că dăduse share la un fake news”, spune profesoara.
Pentru a le forma copiilor competențe media, și în același timp pentru a preda materia de la limba română, profesoara aduce operele literare în prezent. Practic, lecțiile ei au fost reconfigurate. „Provocarea este să folosești textul literar în sensul dezvoltării competențelor media. Și sunt foarte multe texte, de la cronicari la ”Femeia Roșu” de Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăeș, care pleacă de la o știre de presă. Presa servește și ca sursă de inspirație. Sau la Caragiale. În „O scrisoare pierdută”, fiindcă e text dramatic, începi cu lista personajelor. Și primul personaj este Ștefan Tipătescu, prefectul județului. În momentul în care îl întrebi pe copil ce e ăla un prefect și el nu știe, îți dai seama ce goluri are, și vii tu cu ceea ce ține de educația media. Așa ajungi să faci educație media studiindu-l pe Caragiale”, explică Monica Halaszi cum poate fi predată media literacy la ora de română.
Lui Horia Corcheș, profesor de limba română la Colegiul Național George Barițiu din Cluj-Napoca, îi vin ideile pe moment, în funcție de opera pe care o predă. „Nu întotdeauna planific. Alteori ideile vin dinspre elevi și așa lucrurile se leagă, ne oprim și contextualizăm. Predau și la profil de real, și la profil de uman, dar diferențe majore de abordare nu am”, spune profesorul.
Cu elevii de clasa a IX-a a lucrat cel mai mult la media literacy, deoarece sunt mai multe lecții de comunicare. „După aceea am mers numai pe textele literare pe care le avem în programă și acolo căutăm legături. Însă, în cursul ăsta nu intră numai media literacy, intră mult mai multe concepte, de la drepturile omului până la legislație, până la forme de manipulare, care țin nu numai de mesajul media, pe care le găsim în text, le comentăm, le aducem în viața de zi cu zi”, mai spune Horia Corcheș.
Noțiunile de educație media sunt mai dificil de evaluat, în condițiile în care aceste noțiuni sunt integrate în programa de limba română. „La un moment dat, jumătate de semestru i-am împărțit pe echipe de câte doi și în fiecare zi aveau de prezentat știrea zilei. Așa s-a adunat un portofoliu și am dat note pe portofoliile respective. Nu am avut o strategie specială de evaluare a conceptelor de media literacy”, a mai spus profesorul.
La Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, sunt două profesoare de limba și literatura română care predau educația media: Anamaria Ghiban și Dana Anghelescu. Profesoarele spun că, fiind un liceu de matematică-informatică, elevii sunt în general mai puțin interesați de științele umaniste, iar provocarea pentru ele a fost să le trezească interesul pentru limba română.
„În momentul în care în 2017 am intrat în acest program am conștientizat că lucrurile sunt mult mai complexe și că elevii ar trebui să le cunoască pentru că se izbesc de unele probleme în viața lor de zi cu zi. Cumva educația media a venit ca o necesitate și ca un lucru firesc. Am început să căutăm posibilități la diverse lecții în care să infuzăm lucrurile pe care noi le-am învățat la rândul nostru în program”, spune Anamaria Ghiban.
Profesoarele spun că elevii au nevoie de noțiuni de educație media pentru a avea capacitatea de a interpreta un text și de a crea un text. Pentru asta ele apelează la metode inedite de predare a operelor literare din programa școlară. „De exemplu, la povestea lui Harap Alb. Pornind de la niște profiluri de Facebook ale personajelor, copiii au fost stimulați să citească integral opera și să analizeze personajele. Elevii au creat pagini de Facebook ale personajelor, de exemplu fata împăratului Roșu. În loc să facă niște caractezizări ale personajelor așa cum sunt în text, i-am adus în contemporaneitate și așa au învățat”, a spus Dana Anghelescu.
Profesoarele spun că programa de română nu este adaptată la nevoile elevilor de astăzi, dar profesorii pot face acest lucru prin modul de predare. Feedbackul elevilor a început să se vadă treptat. „Sunt momente în care elevii au început să ne semnaleze lucruri care nu sunt la locul lor. Un elev de la o activitate Erasmus a întrebat dacă poate să facă poze la toată lumea, dacă există acordul părinților”, a mai spus profesoara Dana Anghelescu.
Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului de Jurnalism Independent, coordonatoarea programului, arată că prin programul de educație media își propune ca elevii și profesorii să nu fie numai niște consumatori de media, ci și furnizori de conținut în spațiul public. Inițial, în 2017, atunci când programul a început, erau profesori de la discipline diferite – română, istorie, engleză, franceză, științe socio-umane. „Ne-am dat seama că nu putem să ducem bătălia pe toate fronturile, adică la toate disciplinele, și am zis că încercăm să testăm la română, și apoi să replicăm la celelalte discipline. La română, programa este de așa natură gândită încât să le permită profesorilor să dezvolte aceste competențe fără foarte mari acrobații. Exemplul pe care îl dau eu cel mai des este lecția despre limba română veche, când înveți despre cărturari, care erau jurnaliștii timpurilor ălora. Poți să găsești în limba și literatura română foarte multe exemple prin care elevii pot învăța elemente de media literacy”, a spus Cristina Lupu.
Programul “Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media” are ca obiectiv sprijinirea tinerilor în a-și dezvolta motivația și gândirea critică, iar prin acest program profesorii introduc concepte de educație media în cursurile de liceu pentru disciplinele umaniste. Scopul programului este ca elevii de liceu să înțeleagă rolul media într-o societate democratică, să distingă faptele de dezinformare, să deconstruiască mesajele media și să interacționeze responsabil cu rețelele sociale.
